În istoria Banatului, se ascunde o legendă intrigantă despre o cetate numită Cuiești, sau mai exact, „Cetatea Pietroasă,” care a devenit una dintre cele mai controversate fortificații ale regiunii.
Cetățile din Banat au fost temute de armatele turcești din perioada medievală, inclusiv cele de la Caransebeș, Timișoara, Lugoj, Mehadia și Jdioara. Cu toate acestea, Cetatea Cuiești se evidențiază în acest context.
Legenda oștenilor apăruți din neant
Există o legendă care o face celebră. După lupte grele, în anul 1695, cetatea a fost asediată de otomani, în ciuda accesului extrem de dificil și a celor două turnuri interioare menite să descurajeze orice atac.
Ceea ce a făcut Cetatea Cuiești atât de notorie în ochii turcilor nu a fost dimensiunea sa, ci rezistența eroică a unui mic grup de oșteni români care o apăra. Cu toate pierderile pe care le-au suferit, după ce a cucerit-o, sultanul supărat când a văzut ce puțin erau oștenii care i-au ținut piept a poruncit să li se taie capetele prizonierilor, iar cetatea să fie distrusă complet.
Noapte, însă, turcii au fost copleșiți de oboseală și au căzut într-un somn profund. La miezul nopții, o ploaie de săgeți aprinse a căzut asupra lor din toate direcțiile, creând haos în rândurile otomanilor. Buimăciți de somn și luându-i pe nepregătite, turcii au fost înfrânți, supraviețuind doar câțiva. Aceștia au afirmat că au văzut spiritele oștenilor decapitați plutind deasupra ruinelor, trăgând săgeți aprinse asupra lor, înainte de a dispărea fără urmă înainte de răsăritul soarelui.
Enigma localizării cetății
Cetatea Cuiești a rămas o enigmă în istoria Banatului, deoarece nu se știe cu certitudine unde se afla. Istoricul Mircea Rusnac, autorul blogului Istoria Banatului, subliniază că unele informații istorice amintesc de Bocșa și consideră că Cetatea Cuiești ar putea fi aceeași cu Bocșa. El susține că Bocșa a fost menționată în documente pentru prima dată în 1333 și că, în absența altor dovezi, s-ar putea să fie identică cu Cetatea Cuiești. Cu toate acestea, dezbaterile privind localizarea precisă a cetății continuă.
“Bocşa era amintită documentar pentru prima oară într-un tablou de zeciuială papală din 1333, când aparţinea de protopopiatul catolic de Caraşova. Apoi timp de două secole nu s-a mai spus nimic despre ea. Este perioada în care era des menţionată cetatea Cuieşti, fapt care a determinat pe unii istorici să le considere ca fiind una şi aceeaşi. Discuţia însă pe această temă este departe de a se fi încheiat”. susține Rusnac.
Istoricul bănățean spune că primul district privilegiat bănăţean atestat documentar, în 1341, apoi în anii 1349-1351, a fost Cuieşti (districtus Kuest), pe care Vasile V. Muntean îl localiza la Găvojdia. Peste câţiva ani, în 1370, era menţionat şi Radul vayvoda comes de Kuesd, unul dintre cnezii şi voievozii locali.
“Cetatea Cuieşti sau „Cetatea Pietroasă” (din maghiarul „köves” – pietros) era amintită odată cu cnezii din districtul aparţinător în 1376 (kenezius de districtu castri Kuesd) şi în 1395 (castrum Kwesd), însă pentru Ilie Uzum localizarea acesteia nu putea fi făcută în mod sigur. Ea a fost plasată la Bocşa începând din 1964 de către Pavel Binder, urmat apoi de alţii. Ținând cont de absenţa menţionării Bocşei în acest interval şi de nedescoperirea unor urme sigure ale cetăţii Cuieşti, acestea pot fi în mod provizoriu considerate drept identice, însă orice element nou apărut ar putea modifica această teorie”, arată Mircea Rusnac.
