Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecţioase din Timişoara. Unitatea medicală a acumulat arierate din cauza subfinanţării sistemului medical. Cheltuielile cu anumite afecţiuni sunt de două, chiar de trei ori mai mari, decât sumele alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Din această cauză spitalul de la “Pădurea Verde” poate ajunge în imposibilitatea de a mai asigura anumite medicamente pacienţilor, ne-a declarat managerul Cristian Oancea.
“De exemplu, pentru un pacient cu BPOC, suma alocată de Casa de Sănătate este de 2.026 de lei, iar costul tratamentului în spital ajunge, de fapt, la 7.400 de lei. În cazul unui pacient cu pleurezie, ne este decontată suma de 3.600 de lei, costul efectiv fiind, de fapt, de 16.000 de lei. La un pacient cu o pneumonie cu pseudomonas, costul tratamentului este de 15.000 de lei, dar Casa alocă doar 3.000 de lei. O situatie gravă este şi în cazul pacienţilor cu sepsa ce necesită terapie intensivă. Ni se alocă 25.000 de lei, dar în unele cazuri costul tratamentului depăşeşte şi 35.000 de lei.
Consecinţa, într-un viitor nu foarte îndepărtat: riscăm să nu mai avem un act medical curat. Cel mai mult vor avea de suferit pacienţii, pentru că vom ajunge să nu mai putem asigura tratamentul acestora, să nu mai putem asigura hrana şi căldura în spitale.
Soluţia este în mâna Casei Nationale de Asigurări de Sănătate care trebuie să găsească soluţii pentru majorarea tarifului pe caz ponderat la nivel de spital, adică a unui caz externat, ajustat cu complexitatea relativă a acestuia în raport cu celelalte cazuri. Şi asta, mai ales, pentru că spitalele universitare, aşa cum sunt majoritatea unităţilor sanitare din Timişoara, sunt spitale de ultimă linie, unde se internează cazurile grave ce nu pot fi tratate în celelalte unităti sanitare din regiune.
Mai mult, ar trebui introduse criterii de performanţă bazate pe activitatea medicală, şi asta pentru a exista o diferenţă obiectivă între tipurile de cazuri rezolvate.”
