Participarea românilor la viața culturală rămâne sever limitată din cauza accesului dificil, costurilor ridicate, informării insuficiente și lipsei de timp, arată Barometrul de Consum Cultural 2024. Cea mai alarmantă concluzie: 67% dintre familiile cu copii nu au fost niciodată la o activitate de educație culturală, conform: https://www.radioresita.ro/
Studiul a fost lansat la Teatrul Național București de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) și este realizat pe un eșantion național reprezentativ de 1.064 persoane. Potrivit coordonatorului cercetării, prof. univ. dr. Cătălin Stoica, „problema nu este lipsa interesului, ci lipsa accesului”, mai ales în mediul rural, unde trăiesc 44% dintre români.
Deși există un public potențial numeros, infrastructura culturală slab dezvoltată împiedică participarea constantă. Paradoxal, atunci când românii reușesc să ajungă la evenimente culturale, gradul de satisfacție este extrem de ridicat – 97%.
Analiza pe grupe de vârstă arată că tinerii între 18 și 35 de ani cresc în consumul cultural, mai ales prin mediul digital. În schimb, persoanele între 36 și 50 de ani participă tot mai rar, din cauza volumului mare de muncă, ceea ce produce o ruptură de continuitate culturală între generații.
Raportul identifică o dublă realitate culturală online: un consum de elită și unul de masă, orientat către divertisment. Deși folosesc aceleași platforme, aceste tipuri de public aproape că nu se intersectează.
Mersul la biserică este printre cele mai răspândite comportamente sociale din România. Sociologii îl descriu drept „religiozitate declarată și comportamentală”, iar specialiștii consideră că aici se află un public potențial pentru instituțiile culturale.
Dintre cei care au participat la activități culturale, 78% spun că au învățat lucruri noi, 70% au devenit mai implicați civic, iar 42% afirmă că performanțele școlare ale copiilor s-au îmbunătățit.
În 2024, 66% dintre români au vizitat cel puțin un monument sau sit arheologic, 42% au fost la muzee, 38% la cinema și doar 25% la teatru. În spațiul privat crește consumul de muzică și online, în timp ce lectura și televiziunea clasică sunt în declin.
Directorul INCFC, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, avertizează asupra degradării capacității de înțelegere a limbajului cultural și asupra unei „sărăcii de imaginație” care devine periculoasă pentru societate. Ministrul Culturii critică orientarea excesivă spre evenimente de tip „zilele orașului” și atrage atenția asupra prăpastiei dintre rural și urban.
Barometrul de Consum Cultural 2024 arată că nu lipsa de interes este problema majoră, ci lipsa accesului la cultură, iar fără politici publice coerente, finanțare adecvată și implicare educațională, procentul de 67% riscă să rămână neschimbat.
