Viața și povestea Principesei Elisabeta a Greciei au fost întotdeauna învăluite într-un aer de mister și aristocrație, iar retragerea sa la Castelul Banloc, în Banat, a adus un nou aspect intrigant în povestea sa.
Elisabetha Charlotte Josephine Alexandra Victoria a fost al doilea copil al regelui Ferdinand și reginei Maria. Pe 27 februarie 1921 s-a măritat, la București, cu George, fiul cel mare al regelui Constantin I al Greciei. A devenit regină a Greciei după urcarea pe tron a soțului său (septembrie 1922).
La Atena, în 1922, Elisabeta s-a îmbolnăvit de febră tifoidă. George al II-lea şi Elisabeta sunt obligaţi să plece în exil la Londra, în anul 1924, când Grecia alege ca formă de guvernământ republica. Elisabeta divorţează de Regele George al II-lea în 1935. În acelaşi an, George îşi recapătă tronul (pe care avea să-l ocupe până la moarte, în 1 aprilie 1947), iar Elisabeta revine în România, unde locuieşte până la plecarea Regelui Mihai, în ianuarie 1948, și revine la titlul și numele de Principesa Elisabeta a României.
Regele Carol i-a construit un palat, dar a preferat Banatul
După o scurtă perioadă de strălucire pe tronul Greciei, Elisabeta a găsit refugiul într-un castel cu o istorie la fel de interesantă ca și a ei. După întoarcerea sa în țară, principesa s-a stabilit pentru o vreme la Peleș, evitând Cotroceniul și agitația Bucureștiului. În această perioadă, circulau zvonuri despre ea că ar umbla prin saloane îmbrăcată în halat de casă, fredonând lieduri de Schubert și preferând încăperile întunecoase cu draperiile trase.
După doar câțiva ani de la urcarea sa pe tronul României în 1930, fratele mai mare, Regele Carol al II-lea, a făcut un gest neașteptat de afecțiune față de sora sa excentrică. A construit un palat mic și cochet, numit ulterior Palatul Elisabeta, pe malul lacului Herăstrău din București, pe care l-a dăruit principesei. Acesta avea să rămână în istorie ca un simbol al relației lor și mai târziu, ca locul în care Regele Mihai I a fost forțat să semneze abdicarea.
Cu toate acestea, Elisabeta, deranjată de prezența Elenei Lupescu la Curtea Regală și dorind să evite conflictele, a ales să cumpere conacul unui grof din Banat, în localitatea Banloc. Aici s-a retras definitiv, urmată de două servitoare credincioase.
Începând cu 1948, când a trebuit să plece în exil, după abdicarea forţată a Regelui Mihai, Elisabeta a locuit în Franţa, unde şi-a asigurat existenţa oferind lecţii de pian. S-a stins din viaţă la 15 noiembrie 1956, la Cannes, în vârstă de şaizeci şi doi de ani. 15 noiembrie este, ca o coincidenţă în plus, ziua de naştere, în anul 1951, a Principesei Elena, fiica Regelui Mihai, precum şi ziua de căsătorie a Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, în 1869.
Castelul de la Banloc, un loc cu poveste care atrage turiștii
Castelul de la Banloc, situat în județul Timiș, este o bijuterie arhitecturală cu o istorie bogată și elemente stilistice remarcabile. Clădirea impresionantă a fost construită pe un plan în formă de „U”, cu ziduri masive din cărămidă arsă și fațada principală orientată spre sud. Realizat în stil Renaissance, castelul prezintă caracteristici remarcabile care au marcat istoria și evoluția sa.
Castelul dispune de pivniță, parter, etaj și pod. Sistemul de organizare spațială la parter și etaj este identic, cu o sală dominantă care străbate clădirea. La parter, această sală a fost formată prin zidirea unei intrări boltite mai vechi, iar în stânga și dreapta acestei săli principale se află încăperi. Aripile estice și vestice ale clădirii găzduiesc alte încăperi deservite de coridoare. Scările se află în colțurile moarte ale clădirii, iar la capetele nordice ale coridoarelor se găsesc băile.
Pe lângă arhitectura sa impresionantă, castelul de la Banloc are o istorie bogată. În secolul XIX, nepotul lui Lázár, Jenő Karátsonyi, care a călătorit în Egipt, a adus influențe egiptene în designul castelului, inclusiv două porți masive cu elemente stilistice care combină antichitatea egipteană cu neogoticul englezesc. În plus, în parcul din jurul castelului exista o clădire denumită „Camera egipteană”, construită în același stil neogotic, care adăpostea numeroase obiecte de artă, inclusiv o mumie.
FOTO turismtimis.ro
Deși a suferit deteriorări și modificări de-a lungul timpului, clădirea impresionează încă prin frumusețea sa arhitecturală și misterul care o înconjoară. Este un loc plin de potențial pentru restaurare și conservare, astfel încât să poată fi apreciat de generațiile viitoare.