Primăria Anina a obținut, în 2016, o finanțare de 15.193.231 lei, din care 12.649.149 lei reprezintă contribuția UE și 2.544.082 lei contribuția națională, pentru restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a Ansamblului Puţului I din Anina și transformare lui în cel mai mare muzeu al mineritului din România. Proiectul trebuia să se desfășoare pe o perioadă de 48 de luni, între 11.02.2016 – 10.02.2020, dar finanțarea și lucrările au întârziat și s-a prelungit implementarea proiectului până la sfârșitul acestui an.
Muzeul mineritului de la Anina ar putea fi gata la sfârșitul acestei toamne, doar că el nu va fi funcțional probabil nici anul viitor, din cauză că administrația locală este nevoită să mai acceseze și alte proiecte pentru banii necesari amenajării unor galerii, dar și pentru mai multe piese care vor intra în dotarea noului muzeu.
„El nu poate să funcționeze, chiar dacă îl terminăm. Trebuie să legăm un proiect de intrare subteran și ieșire pe strada Oltului, la care deja lucrăm. Apoi, sunt anumite clădiri lângă care n-au fost prinse în proiect, pentru că nu făceau parte din patrimoniul acesta și atunci, colateral, vine un alt proiect pe care l-am discutat cu ADR și pentru care sunt fonduri anul viitor, dar și un al treilea proiect, pe care încercăm să-l legăm fie de primul, fie de al doilea, pentru dotarea muzeului, pentru că în primul proiectul nu s-a prevăzut asta”, spune Daniel Danu, primarul interimar al orașului.
Motorul cu aburi din mina Anina – bijuteria tehnologiei din 1911
În 1911, în mina de la Anina, a fost montat un motor cu aburi impresionant, construit de cei mai iscusiţi ingineri. Cu o greutate de peste zece tone, motorul era o adevărată bijuterie a tehnologiei pentru acele timpuri, iar legenda spune că ar fi „fratele geamăn” al motorului de pe Titanic.
Mina de la Anina a fost cea mai adâncă mină de huilă din țară și cel mai adânc puț de huilă din întreaga Europa. Minerii care au lucrat în subteran își amintesc și astăzi duduitul motorului folosit la extragerea huilei. Din păcate, din 2007, de când mina a fost închisă, hoții de fier vechi au furat mai multe piese din motor. Acest fapt a dus la degradarea sa.
Restaurarea motorului cu aburi și deschiderea muzeului va fi o oportunitate de a readuce istoria acestei mine și tehnologia din 1911 la viață pentru generațiile viitoare.
Cea mai mare tragedie produsă într-o mină din România
Mina de la Anina a fost închisă în 2007, după o explozie puternică în subteran care a dus la moartea a șapte oameni și rănirea gravă a altor cinci. Un alt moment dramatic, uitat în zilele noastre, este marcat la Anina de un monument imens, în cimitirul Sigismund și altul în cel de la Celnic. Cel mai mare accident minier din Europa de Est s-a produs la Anina, în 1920, când au murit 217 mineri.
La 7 iunie 1920, în Anina, a avut loc una dintre cele mai mari tragedii minerești din Europa secolului XX, în urma exploziei unor depozite subterane de material explozibil. Numele minerilor morți sunt cioplite în piatra celor două monumente ridicate în cimitirele Sigismund şi Celnic, unde au fost depuşi în gropi comune cei stinşi.
La baza tragediei ar fi stat hotărârea Comisiei Militare de Supraveghere a Minelor din Transilvania de a trimite la Anina produse explozive confiscate de la trupele lui BELA KUN, pentru a fi folosite în subteran. Acestea erau alterate, prost conservate şi nu îndeplineau standardele necesare. Prin urmare, în depozitul subteran erau 3.234 kg de exploziv, care s-au auto aprins și au explodat.