Municipiul Lugoj își propune să facă un salt uriaș în era mobilității inteligente, deocamdată cel puțin pe hârtie. Cu o investiție de peste 2.5 milioane de lei, finanțată integral din fonduri europene nerambursabile, orașul de pe Timiș vrea să își transforme radical infrastructura de transport. Adio bilete de hârtie și semafoare cu ciclu fix. În curând, lugojenii vor călători în autobuze electrice monitorizate prin GPS, vor plăti contactless cu cardul bancar sau prin aplicații mobile inteligente și vor aștepta în stații dotate cu ecrane multimedia și Wi-Fi gratuit, totul integrat într-un sistem unificat cu rețeaua locală de bike-sharing.

O atenție deosebită a fost acordată ingineriei sistemului. Computerele de bord dispun de un modul inteligent de management al energiei. Ele rămân active o perioadă configurabilă după oprirea motorului, pentru a finaliza transferul datelor către servere, urmând a se deconecta automat dacă tensiunea bateriei autobuzului scade sub un prag critic. Se previne astfel descărcarea acesteia. Călătorii vor interacționa direct cu cele două validatoare duale contactless montate la ușa din față și la cea mediană a fiecărui vehicul.
Acestea vor accepta atât carduri de transport reîncărcabile (tehnologie NFC/Mifare), cât și carduri bancare (EMV), fiind capabile să funcționeze offline în zonele fără semnal și să trimită tranzacțiile automat imediat ce conexiunea este restabilită.

Mai mult, în trei locații importante, anume Grădinița Bocșa, Școala Eftimie Murgu și Centru Roșca, vor fi reconstruite trotuarele din pavele și se vor amenaja rampe speciale cu denivelări de maximum 2 centimetri pentru persoanele cu mobilitate redusă, completate de un sistem audio text-to-speech care va citi timpii de așteptare pentru persoanele nevăzătoare.

Unul dintre cele mai inovatoare aspecte ale proiectului este integrarea nativă obligatorie cu sistemul de bike-sharing aflat deja în implementare în oraș. Călătorii vor putea folosi exact același card de transport sau același cont din aplicația mobilă pentru a debloca o bicicletă sau pentru a urca în autobuz, fondurile fiind reconciliate automat în spate.
Din punct de vedere al siguranței, sistemul introduce funcția anti-passback, o barieră software care împiedică utilizarea aceluiași card de către mai multe persoane succesive în același vehicul, descurajând astfel frauda.

Deocamdată, s-au cheltuit 130.000 de lei pentru studiul pe care l-am descris mai sus, în lungime de 456 de pagini și elaborat de către Helistech Engineering SRL, o firmă de consultanță din București cu nenumărate contracte cu primăria din Lugoj.
La finalul implementării, orașul nu va avea doar autobuze mai curate, ci un întreg ecosistem de mobilitate inteligentă, cu date centralizate în timp real care vor ajuta la optimizarea traseelor în funcție de orele de vârf, stații sigure și accesibile tuturor categoriilor sociale, controlori dotați cu terminale Android moderne pentru verificarea rapidă a titlurilor de călătorie și, cel mai important, un stimulent real pentru cetățeni de a renunța la mașina personală în favoarea unui transport public rapid, civilizat și complet digitalizat.
Întrebarea care rămâne pe buzele lugojenilor este, cât de realizabil este întregul proiect?

Din păcate însă, nici la Timișoara lucrurile nu sunt mereu roz. Aplicația Tranzy care arăta cât timp mai au tramvaiele sau autobuzele până ajung în stație, în timp real, a fost retrasă după ce primăria nu a mai plătit abonamentele furnizorului serviciului.

Dincolo de confort, realitatea cifrelor din teren confirmă că aceste investiții digitale sunt extrem de rentabile pentru comunități. Datele oficiale transmise de operatorul de transport din Reșița arată că, imediat după finalizarea lucrărilor, digitalizarea sistemului de e-ticketing, montarea automatelor de bilete/carduri și introducerea monitorizării inteligente au generat o explozie a încasărilor.
Veniturile companiei de transport reșițene au crescut spectaculos cu 30%, ca urmare directă a reducerii masive a fraudei și a faptului că transportul public a devenit mult mai atractiv. Pentru Lugoj, succesul acestor orașe vecine este cea mai bună garanție că saltul spre o mobilitate modernă nu este doar un proiect pe hârtie, ci o realitate administrativă perfect realizabilă.
SURSA: voxradar.ro
De la rețeaua clasică la smart-mobility
Sistemul de transport public din Lugoj, operat din anul 2023 de societatea Transport Local Lugoj SRL, se află în plin proces de metamorfoză. Deși flota a făcut deja primii pași spre transportul ecologic, numărând în prezent 9 autobuze electrice achiziționate prin Programul Operațional Regional (POR), alte 3 în curs de livrare prin PNRR și respectiv 4 microbuze electrice, infrastructura digitală a rămas blocată în trecut. Lipsa unui centru de trafic, semaforizarea rigidă și absența unui sistem modern de taxare au limitat până acum potențialul transportului verde. Pentru a corecta aceste carențe, administrația locală a demarat o achiziție publică de anvergură (înregistrată în platformele SEAP/SICAP sub codul de contract 121296579), având ca obiectiv implementarea unui „Sistem Integrat de Management al Transportului Public și e-Ticketing”. Această inițiativă nu doar că va alinia Lugojul la standardele marilor metropole europene, ci urmărește ca scop principal o reducere masivă a emisiilor de dioxid de carbon prin atragerea cetățenilor dinspre autoturismele personale către transportul alternativ.Tehnologie de ultimă oră sub capotă
VoxRadar a citit propunerea pentru sistemul de management, votată deja în consiliul local, în total peste 450 de pagini. Nucleul transformării se va monta chiar la bordul vehiculelor. Proiectul prevede dotarea celor 9 autobuze cu computere de bord ultra-performante instalate în cabina șoferului. Aceste dispozitive includ module GPS pentru localizarea în timp real, conectivitate de mare viteză 4G/LTE (pregătită pentru tehnologia 5G) și imprimante termice pentru eliberarea biletelor fizice.Autobuz cu sisteme digitale de tichete – Pexels
Stații smart, condiții moderne pentru călători
„Revoluția digitală” mai înseamnă, potrivit aceluiași document, 9 stații de autobuz inteligente amplasate în puncte cheie din municipiu. Toate vor fi echipate cu panouri LED exterioare care vor afișa timpul estimat de sosire al autobuzelor (ETA). Stațiile sunt împărțite în două categorii: 5 stații „Premium” dotate suplimentar cu ecrane multimedia uriașe de 55 de inch și camere de supraveghere video IP mini-dome pentru siguranța cetățenilor pe timp de noapte, și respectiv 4 stații „Standard”. Ca un beneficiu major, fiecare stație va funcționa ca un hotspot Wi-Fi activ, oferind internet gratuit călătorilor. Din punct de vedere civil, proiectul schimbă și aspectul urbanistic al orașului. Fiecare stație va fi montată pe o platformă solidă de beton (minimum 3,6 x 2,0 metri), cu o structură metalică elegantă și pereți din sticlă securizată rezistentă la intemperii și vandalism (standarde de protecție IP65 și IK08/IK10).Șofer de autobuz la Lugoj – Primăria Lugoj
Autobuz și bike-sharing într-un singur app
Pentru utilizatorul final, experiența va fi complet digitalizată prin intermediul unui portal web și al unei aplicații mobile dedicate disponibile pentru Android și iOS. Conectați la un cont unic, lugojenii vor putea să folosească un planificator de rute multimodal (similar cu Google Maps), care le va sugera cea mai rapidă combinație între mersul pe jos, transportul public și bicicletă. Din aplicație se va putea încărca un portofel electronic pentru plăți rapide de tip pay-per-ride sau se vor putea achiziționa bilete temporale (valabile 60/90 de minute pe mai multe linii) și abonamente flexibile, cu reduceri aplicate automat pentru elevi, studenți și pensionari.Terminal de plata tichetelor cu cardul în autobuz – Pexels
Un „creier” digital local și securizat
În spatele ecranelor lucioase și al validatoarelor moderne se află o infrastructură masivă de gestionare a datelor. Pentru a asigura independența totală, Primăria Municipiului Lugoj a optat pentru un Centru de Date (Data Center) administrat on-premise (pe servere locale proprii, nu în cloud-ul furnizorilor). Infrastructura centrală este protejată de un firewall hardware profesional și este compusă din două servere redundante. Întregul sistem, inclusiv punctul de personalizare a cardurilor din Strada Plopilor nr. 22 (dotat cu monitoare duale, imprimante de carduri PVC și routere cu backup 4G), este susținut de unități UPS capabile să ofere o autonomie de minimum 30 de minute în cazul unei pene de curent. Foarte important pentru banul public este că municipalitatea va deține dreptul deplin de proprietate asupra bazelor de date. În plus, sistemul este construit pe o arhitectură deschisă de tipul Open API, permițând integrarea gratuită ulterioară cu alte module inteligente, cum ar fi managementul parcărilor (Smart Parking). Pe partea de securitate financiară, platforma este certificată PCI-DSS, garantând criptarea totală a datelor bancare ale utilizatorilor.Dezvoltare pe hârtie, dar realizabilă?
Prin implementarea acestui proiect de management urban și e-ticketing, Lugojul demonstrează cum fondurile europene din PNRR pot schimba radical fața unui oraș mediu. Investiția totală de 2.181.725,55 lei (fără TVA) adică aproximativ 2,59 milioane de lei cu TVA inclus (peste 520.000 de euro) reprezintă un pachet tehnologic complet, obținut fără nicio presiune pe bugetul local.Studiul realizat pentru implementarea proiectului – Primăria Lugoj
Timișoara are transportul 100% integrat
La doar o aruncătură de băț de Lugoj, Timișoara reprezintă un model de perseverență în digitalizarea transportului urban. Deși primul sistem automat de taxare din capitala Banatului datează încă din anul 2009, municipalitatea timișoreană a înțeles că viitorul aparține interconectării totale și a demarat o mega-investiție de aproape 35 de milioane de lei (fără TVA) pentru implementarea unui sistem de e-ticketing de ultimă generație. Noul sistem din Timișoara este conceput să ruleze pe o arhitectură deschisă, gata să integreze aplicații mobile inteligente în mai multe limbi, planificatoare de rute multimodale bazate pe localizarea călătorului și validatoare compatibile cu telefoane sau ceasuri inteligente. În paralel, orașul de pe Bega a integrat deja transportul public în hărțile Google Maps și rulează aplicații dedicate pentru informarea pasagerilor, demonstrând că tehnologia elimină timpii morți din trafic.Transportul public din Timișoara este digitalizat – STPT
Reșița, exemplu de transport smart
De cealaltă parte, Reșița oferă probabil cel mai spectaculos exemplu de renaștere urbană pe bani europeni din vestul țării, printr-un proiect istoric de modernizare a transportului public în valoare de aproximativ 110 milioane de euro. După o pauză de mai bine de un deceniu, Reșița a reintrodus tramvaiul în oraș, construind de la zero o linie modernă pe o distanță de 19 kilometri (dus-întors), deservită de o flotă complet nouă. Reșițenii beneficiază astăzi exact de facilitățile promise la Lugoj, adică toate stațiile de tramvai sunt dotate cu panouri electronice de informare în timp real și hărți clare, fiind un punct de referință în România din punct de vedere al tehnologiei inteligente destinate călătorilor.Sediul Transport Urban Reșița și un tramvai – TUR
Lugojul se înscrie în revoluția digitală din transportul public. Cum s-a dezvoltat sectorul în alte orașe
In acest articoldigitalizare lugoj, Lugoj, proiect, resita, timisoara, Transport Lugoj, transport urban