Administratie

Laudele ADR Vest versus realitatea dură din teren. Cum se bat primăriile din vestul țării cu termenele limită ale proiectelor europene

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest se laudă cu peste un sfert de miliard de euro, bani pe care i-a plătit deja pentru proiectele europene din zona Banatului prin programul pe care îl administrează direct. Deși multe dintre investițiile din Programul Regional sunt într-adevăr în grafic, administrațiile locale din regiune duc, în paralel, o bătălie mult mai dură cu timpul pe un alt front financiar, celebrul PNRR, Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă proiectele regionale au un ritm mai relaxat de implementare, marile șantiere de infrastructură națională și locală finanțate prin PNRR se apropie vertiginos de termenul critic de 31 august 2026. Dacă nu sunt gata la timp, primăriile și ministerele riscă să piardă finanțările și chiar să aducă bani „de acasă”.

Ce spun cei de la ADR Vest despre proiectele finanțate

Multe primării din vestul țării au mers pe mâna ADR Vest în ultima perioadă. Motivele sunt multe, de la experții pe care agenția i-ar avea la îndemâna primăriilor, așa cum susține, de exemplu, administrația din Lugoj, la eficiența și rapiditatea cu care se rezolvă unele doleanțe ale autorităților. Rezultatele nu au întârziat, așadar, să apară. Peste 250 de milioane de euro a plătit ADR Vest pentru proiectele din Programul Regional pe care îl gestionează. Potrivit unui comunicat de presă recent, fondurile europene încep să producă efecte vizibile în partea de vest a României. Agenția a realizat plăți directe ce depășesc 250 de milioane de euro către beneficiarii din regiune, marcând atingerea pragului minim de absorbție impus de Comisia Europeană pentru anul în curs. La această sumă se adaugă avansurile acordate, de peste 70 de milioane de euro, ceea ce ridică ponderea totală a plăților către beneficiari la aproximativ 28%.

Hemiciclul Parlamentul European – VoxRadar

Banii investiți se reflectă deja în viața de zi cu zi a locuitorilor din județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin. Aproape 500 de proiecte sunt în desfășurare simultan, contribuind atât la dezvoltarea inteligentă a orașelor, cât și la consolidarea mediului economic local prin crearea de locuri de muncă durabile.

Banii se dau totuși greu, și nu toți deodată

Printre realizările concrete obținute prin programele regionale se numără unități de învățământ reabilitate și aduse la standarde moderne, clădiri rezidențiale eficientizate energetic, care duc la scăderea costurilor de întreținere, precum și soluții de mobilitate urbană prietenoase cu mediul, cum ar fi transportul public ecologic și infrastructura extinsă pentru ciclism. Fluxul susținut al plăților vine ca o continuare firească a unui nivel ridicat de încredere deja demonstrat. Până în prezent, prin Programul Regional Vest au fost semnate contracte de finanțare cu o valoare cumulată ce depășește 1,24 miliarde de euro. Cererea mare venită din partea autorităților locale și a mediului de afaceri a făcut ca valoarea solicitărilor să fie mai mare decât bugetul inițial alocat programului.
„Atingerea acestui prag nu înseamnă doar cifre. În spatele fiecărui leu plătit și al fiecărui procent de absorbție se află proiecte care prind viață în comunitățile noastre – drumuri mai bune, școli modernizate, orașe transformate la față, care schimbă concret viața oamenilor. Pentru noi, cea mai importantă realizare este că fondurile europene se transformă, pas cu pas, în beneficii reale pentru cetățeni. Faptul că am atins deja rata minimă de absorbție pe acest an, și că sumele plătite cresc, ne confirmă că proiectele avansează, că beneficiarii își derulează în bune condiții investițiile și că progresele se văd deja în teren. Este un rezultat al muncii comune și un motiv de încredere că putem face și mai mult în perioada următoare. Rămânem la fel de implicați alături de beneficiari pe acest drum complex al implementării”, a declarat recent presei Georgiana Radac, Directorul Direcției Generale Autoritate de Management PR Vest 2021-2027.

Georgiana Radac – ADR Vest

Realitatea din teren este mai complicată

În lumea reală, dincolo de hărțile și cifrele optimiste ale celor de la ADR Vest, peisajul proiectelor europene din regiune este mult mai nuanțat. Adevărata piatră de încercare a momentului pentru primării și autorități nu sunt programele regionale clasice, ci axele finanțate prin PNRR, unde regulile europene sunt mult mai rigide. Aici, teama principală este termenul de 31 august 2026, data la care expiră definitiv eligibilitatea cheltuielilor. Potrivit platformei Transparență.eu dedicată proiectelor prin PNRR, în zona Lugoj sunt înregistrate în prezent 36 de proiecte finanțate prin acest mecanism guvernamental, cu o valoare totală de listare care se ridică la nu mai puțin de 1,34 miliarde de euro. Dintre acestea, 10 vizează în mod direct municipiul Lugoj, iar restul deservesc zona de vest a țării în general. Această platformă interactivă, care preia datele direct de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, oferă o imagine de ansamblu în timp real despre alocări și stadiul implementării. Un exemplu major de infrastructură care traversează regiunea este modernizarea căii ferate pe Lotul 2 Lugoj – Timișoara Est (parte a tronsonului strategic Caransebeș – Timișoara – Arad). Deși este considerat unul dintre cele mai performante șantiere feroviare din țară, avansând spre un progres fizic de 60%, complexitatea lucrărilor de infrastructură și semnalizare menține o presiune constantă pe constructori.

Proiecte europene prin PNRR la Lugoj – Transparență EU

Un alt punct critic din zonă este sectorul de autostradă A1 Lugoj – Deva, Lotul 2 (secțiunea Margina – Holdea), faimosul lot al „tunelurilor pentru urși”. Acesta a rămas finanțat prin PNRR cu o sumă de 183,97 milioane de euro, însă progresul fizic se află încă la un nivel scăzut, de doar 50%. Complexitatea tehnică masivă a tunelurilor plasează acest obiectiv într-o zonă de risc crescut în raport cu termenele strânse ale PNRR. La nivelul investițiilor strict administrative din oraș, gestionate direct de primărie prin PNRR, platforma dezvăluie 10 proiecte locale în valoare de peste 12 milioane de euro. Cu doar câteva luni înainte de termenul limită din august 2026, la aceste proiecte s-au plătit efectiv sub 20% din bani, iar finalizarea tehnică medie este de doar 22,46%. Deși unele date din platformă pot avea întârzieri de actualizare, multe dintre proiectele de la Lugoj bat pasul pe loc sau au un ritm de desfășurare mult prea lent pentru a fi în siguranță din punct de vedere al termenului de 31 august.

Proiecte pe bani europeni pierdute în trecut

Întrecerea contra cronometru pentru proiectele PNRR din 2026 dă fiori administrațiilor locale dintr-un motiv simplu. Primăriile din vest au mai pierdut trenuri europene în trecut din cauza întârzierilor cronice. Un exemplu proaspăt și dureros s-a consumat la Lugoj în toamna anului 2024.  Odată cu schimbarea mandatelor, noua administrație a fost pusă în fața unei realități dezastruoase. Șapte proiecte mari pe bani europeni, începute prin vechiul Program Operațional Regional (POR 2014-2020), nu mai puteau fi încheiate nici măcar în termenele de grație prelungite.
„Dacă într-o lună și jumătate nu închidem aceste șapte proiecte, Primăria Municipiului Lugoj va da 3.500.000 de lei înapoi, bani pe care i-am absorbit pe programul operațional regional 2014-2020. Toate cele șapte proiecte sunt în diferite faze de execuție, dar într-un progres financiar dezastruos și riscul este extraordinar de mare de a nu reuși implementarea acestor proiecte până în decembrie 2024, ceea ce înseamnă încă o sumă de dat înapoi, suma care a fost trasă din fonduri europene până la decembrie 2023”, declara primarul Lugojului, Călin Dobra, în noiembrie 2024.

Călin Dobra semnează un contract pentru un proiect european – Primăria Lugoj

Printre acele proiecte problematice de la finalul ciclului financiar trecut se numărau servicii culturale integrate prin realizarea unui centru cultural multifuncțional de pe strada Banatului, locuințe sociale în construcție înșiruite în cartierul Herendești-Bocșei, amenajarea trotuarelor și a zonelor pietonale în cartierul Herendești-Bocșei și amenajarea terenului de minifotbal și a locului de joacă în satul Măguri. În mod similar, documentațiile și planurile mai vechi pentru modernizarea spitalului din oraș au fost abandonate de-a lungul timpului din cauza birocrației prea întortocheate și a termenelor imposibile. Noua administrație a ales atunci să nu riște blocarea unor sume pe care orașul nu le deținea în bugetul local, preferând să redirecționeze eforturile către noul proiect mamut al spitalului, aprobat ulterior spre finanțare direct prin PNRR.  Istoria recentă a proiectelor europene ratate în zonă rămâne un avertisment dur, mai ales în contextul în care ceasul PNRR ticăie tot mai tare pentru actualele șantiere. SURSA: voxradar.ro https://voxradar.ro/?p=2422

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă recomandăm

Concerte și Spectacole

Centrul Județean de Cultură și Artă Caraș-Severin marchează Ziua Banatului Montan(sărbătorită în 15 iunie), printr-un amplu spectacol folcloric, în centrul Reșiței, duminică, 14 iunie,...

Stiri din Timiș

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș, sub supraveghereA procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria...

Administratie

O decizie definitivă a Curții de Apel Timișoara deschide o cutie a Pandorei pentru primăriile din toată România care încasează taxe de „zona A”,...

Stiri din Timiș

Un bărbat de 39 de ani și-a pierdut viața, iar alte două persoane au fost rănite în urma unui grav accident rutier produs miercuri...

Copyright © 2026 Banat NEWS. Toate dreprurile rezervate. Dezvoltat de POWER MEDIA FX

Exit mobile version