Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea pronunța joi, 18 iunie, o hotărâre definitivă în procesul deschis de primarul Timișoarei, Dominic Fritz, împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Timișoara a respins, în februarie 2026, acțiunea edilului, menținând concluziile prin care inspectorii de integritate au evaluat existența unei stări de incompatibilitate. Raportul, publicat în iulie 2024, vizează o serie de acte administrative semnate la începutul primului său mandat.
Conform inspectorilor ANI, în noiembrie 2020, primarul a semnat un referat de aprobare pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) și a convocat ședința de Consiliu Local în care proiectul a fost adoptat. Obiecția agenției nu a vizat conținutul tehnic al proiectului imobiliar „Park Plaza”, ci relația patrimonială dintre edil și arhitectul documentației, Răzvan Negrișanu, membru USR.
Potrivit declarației de avere din acea perioadă, acesta din urmă îl împrumutase pe Dominic Fritz cu suma de 25.000 de lei pentru campania electorală din 2020, o datorie care, conform ANI, era încă activă la momentul semnării actelor, generând astfel un presupus conflict de interese administrativ.
De cealaltă parte, Dominic Fritz respinge ferm concluziile raportului și susține că procedurile administrative în cauză erau deja demarate și avizate de fosta administrație condusă de Nicolae Robu. Apararea sa se bazează pe argumentul că semnătura sa a reprezentat doar o formalitate de continuitate instituțională, recomandată de aparatul de specialitate.
În plus, primarul a invocat în instanță prescripția răspunderii juridice și a solicitat anularea integrală a actului emis de ANI, decizia finală de joi urmând să clarifice definitiv acest litigiu administrativ.
De la trecut la prezent
Deși speța aflată pe masa judecătorilor de la Înalta Curte privește un caz izolat din trecut, reprezentanții opoziției politice din Timișoara susțin că un tipar similar de legături între finanțarea campaniilor și deciziile urbanistice ar continua să se manifeste în administrația locală. Criticii primarului subliniază ceea ce ei numesc o schimbare a discursului public al acestuia, evoluând de la etichetarea inițială a dosarului drept o „bizarerie” la interpretarea lui ca o „armă politică”, în timp ce noi proiecte urbanistice stârnesc dezbateri aprinse în Consiliul Local.
Un astfel de moment tensionat a avut loc în ședința de Consiliu Local din 28 octombrie 2025, când un proiect urbanistic semnat de același arhitect, Răzvan Negrișanu, a fost supus votului, provocând reacții vehemente din partea opoziției. Consilierul local AUR, Andreea Medișanu, a ridicat în spațiul public o serie de suspiciuni cu privire la modul de aprobare a documentației.
Cele trei aspecte reclamate ca vulnerabilități în plenul Consiliului Local
Prima critică majoră adusă de opoziție vizează valabilitatea actelor care au stat la baza proiectului pentru strada Constructorilor. Conform declarațiilor consilierului Andreea Medișanu, Planul Urbanistic Zonal a fost supus aprobării deși Certificatul de Urbanism aferent expirase la data de 28 iulie 2025.
„Datoria mea era să sesizez. Organele să identifice dacă există neconformități”, afirmă Medișanu pentru VOXRadar, susținând prin această declarație un posibil blocaj al transparenței.
Reprezentanții opoziției susțin că justificarea administrației – conform căreia cererea de aprobare fusese depusă înaintea termenului de expirare – nu înlătură riscul juridic ca hotărârea astfel adoptată să fie lovită de nulitate în cazul unei contestări în instanță.
O a doua problemă reclamată privește modificarea structurii proiectului pe parcursul procesului de avizare. Opoziția susține că documentației inițiale i-a fost adăugată o nouă parcelă de teren, înregistrată în cartea funciară, fără a se mai relua întreaga procedură legală de informare și consultare a populației, așa cum ar prevede normele locale stabilite prin HCL 218/2020.
În viziunea criticilor, această modificare tehnică ar fi privat cetățenii din zonă de dreptul de a-și exprima din nou obiecțiile sau punctele de vedere.
Nu în ultimul rând, consilierul local AUR a acuzat o lipsă de transparență din partea executivului local în raport cu solicitările de informații oficiale.
„Nu am primit răspunsuri niciodată la ce am solicitat, obligația mea ca și consilier local este să fac interpelări în plen, iar ei au obligativitatea să răspundă”, a mai declarat aceasta.
Medișanu a declarat că interpelările formulate în baza Legii 544/2001 și a Codului Administrativ au rămas fără un răspuns clar din partea conducerii primăriei. Aceasta a subliniat că rolul său este de a sesiza potențialele neconformități, lăsând în seama organelor abilitate verificarea legalității acestor proceduri administrative.
Argumentele tehnice oferite de Arhitectul-Șef
În replică la acuzațiile formulate în cadrul ședinței de consiliu, arhitectul-șef al Timișoarei, Titus Almăjan, a oferit o explicație tehnică și legală prin care apără corectitudinea procedurilor aplicate de aparatul de specialitate. Acesta a clarificat că, din punct de vedere juridic,
„Certificatul de Urbanism este un act de informare care transmite petentului faptul că pentru zona respectivă este necesară elaborarea unui PUZ”.
Rolul principal în stabilirea perimetrului de reglementare revine Avizului de Oportunitate, oficialul explicând în plen că:
„Dacă pentru îndeplinirea unor obiective publice este necesară extinderea zonei de reglementare în baza analizei care se face în cadrul Avizul de Oportunitate, acesta va stabili care este zona de reglementare”.
Almăjan a susținut că, în cazul de față, extinderea s-a făcut exclusiv pentru:
„Îndeplinirea conexiunii unui drum public care era avizat în două PUZ-uri de locuințe colective stânga-dreapta, adică lipsea un segment de drum care trebuia de fapt completat”.
Referitor la reclamațiile opoziției cu privire la presupuse ocoliri privind lipsa de transparență și consultare publică, arhitectul-șef a respins ideea că interesele cetățenilor ar fi fost ignorate sau că procedurile ar fi fost mimate.
Acesta a precizat în fața consilierilor locali că, din datele pe care le deține, „la consultarea populației au fost inclusiv online prezenți cetățenii din zonă” și că în cadrul acestui proces „s-au adus o serie de observații la care s-a și răspuns punctual de mai mulți cetățeni”, caracterizând întreaga procedură drept un proces „destul de elaborat”.
Pentru a înlătura orice dubiu legat de posibilele erori administrative, oficialul a adăugat că i s-ar părea greu de crezut ca aparatul tehnic să fi comis vreo omisiune, declarând că:
„M-aș mira să fi omis noi vreo adresă sau vreo persoană care să nu fi participat sau să nu fi fost prezent, dar în orice caz vom verifica și vă vom răspunde”.
În mediul de afaceri timișorean, circulă scenariul că orice PUZ care ajunge la Primăria Timișoara trebuie să vină din partea firmelor agreate de arhitectul-șef, Tius Almăjan.
Zi decisivă pentru Fritz. Înalta Curte se pronunță în cazul său, în timp ce la Timișoara opoziția reclamă favorizări urbanistice