Un sistem hidroenergetic cu o putere instalată de 22 MW asigură producția de energie electrică pentru Reșița și localitățile din jur, în județul Caraș-Severin. Amenajarea din bazinul superior al râului Bârzava cuprinde cinci hidrocentrale – Grebla, Breazova 1 și 2, Crăinicel 1 și 2 – precum și patru baraje majore, fiind una dintre cele mai vechi și complexe infrastructuri de acest tip din România, conform: https://debanat.ro/
Sistemul a fost retehnologizat complet în 2013, fiind dotat cu turbine moderne și soluții avansate de control, care permit o producție de energie durabilă, la standarde actuale, păstrând totodată construcțiile istorice aflate în exploatare de peste un secol.
Amenajările hidroenergetice sunt amplasate într-un cadru natural deosebit, pe teritoriul localităților Reșița, Văliug, Brebu Nou și Teregova, la poalele muntelui Semenic. O parte importantă a zonei este inclusă în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului și în situri protejate Natura 2000, infrastructura energetică fiind integrată într-un peisaj cu valoare naturală și culturală ridicată.
Dintre cele cinci centrale, CHE Grebla este cea mai veche, construită în 1903 și pusă în funcțiune în 1904, fiind prima hidrocentrală din România destinată consumului civil. Aici funcționează și dispeceratul central al întregului sistem. În 2024, pe lacul Grebla a fost inaugurat un parc fotovoltaic plutitor, unic în țară, cu o capacitate de aproximativ 1 MW, destinat acoperirii consumului propriu al amenajării.
CHE Breazova 1 funcționează neîntrerupt din 1916, iar Breazova 2 a fost pusă în funcțiune în 2024, ca unitate de mică putere. Centralele Crăinicel 1 și 2, realizate în etape succesive în a doua jumătate a secolului XX, însumează cea mai mare capacitate instalată din sistem.
Infrastructura este susținută de patru baraje: Văliug, Gozna, Timiș Trei Ape și Secu. Barajul Văliug, construit între 1907 și 1909, este monument istoric, în timp ce barajul Gozna este cel mai mare ca volum, având peste 10 milioane de metri cubi de apă. Barajul Timiș Trei Ape deservește atât producția de energie, cât și alimentarea cu apă potabilă, iar barajul Secu asigură apa pentru municipiul Reșița.
Sistemul include peste 13 kilometri de canale, tunele și apeducte construite la începutul secolului XX, precum și 26 de kilometri de drumuri pavate cu piatră, moștenire a perioadei austro-ungare, toate întreținute și monitorizate permanent.
Astăzi, hidrocentralele din Banatul Montan funcționează cu tehnologie modernă în clădiri de patrimoniu, asigurând energie „verde” pentru comunitățile locale, precum Brebu Nou și Gărâna, și contribuind la conservarea patrimoniului natural și industrial al regiunii.