În urmă cu 300 de ani, populația din mai multe regiuni din Germania și Austria au început colonizarea Banatului proaspăt eliberat de sub dominația otomană. Deşi proveneau din diferite regiuni, toţi au fost numiţi șvabi indiferent de zona din care îşi aveau originile. Călătoria lor începea la Ulm (astăzi oraș în landul Baden-Wurtenberg), pe Dunăre în jos.
Printre ambarcațiunile cu care călătoreau aceștia era și Ulmer Schachteln (în traducere Cutiile din Ulm), bărci cu posibilităţi de înoptare pe ele, folosite pentru transportul comercial.
Toate erau fabricate la Ulm special pentru emigrarea populaţiei pe Dunăre. În funcţie de mărimea lor, pe ambarcaţiuni aveau loc și 150-200 de pasageri. Ambarcaţiunile, din cauza fundului plat, erau greu manevrabile.
Erau din lemn brut, fără smolire, astfel că, la sosire erau desfăcute iar lemnul vândut, ca scândură pentru construcţii sau lemn de foc. 
La Ulm, în fața Muzeul Șvabilor Dunăreni se află o replica unei ambarcațiuni în mărime naturală. Mai exisă și o machetă mai mică, cu o lungime de șase metri, realizată de Erich Meier, originar din Zăbrani, dar emigrat în Germania în 1983.
Macheta a fost realizată în urmă cu 20 de ani și a fost cărată la diferite manifestări ale șvabilor din Germania.
A ajuns în premieră, acum, la Timișoara, la Zilele Culturale a Șvabilor din Banat, care se desfășoară în acest weekend.
„Ulmer Schachtel a fost primul mijloc de transport a oamenilor din Germania care au vrut să vină în Banat. Era rapid și ieftin. Mergeau doar ziua, noaptea erau în port. Echipajul era format dintr-un căpitan, un vâslar în față și unul în spate. Căsuța a fost pentru femei, copii și eventual pentru produse perisabile. Utilaje nu s-au transportat. Animale, eventual o vacă pentru lapte. Încăpeau pe ele până la 200 de persoane. Făceau două săptămâni până la Viena. Nu se vâsla, ci mergeau cu cursul apei. Dunărea merge cu cinci kilometri pe oră”, a declarat Erich Meier, care a decis să nu se întoarcă acasă cu macheta. O va dona Timișoarei.
„Această machetă are deja 20 de ani. Am făcut-o din pasiune. Am fost ea la diferite manifestări în Germania. Și-a făcut datoria în Germania, iar acum am decis să o las aici. M-am gândit mult unde să o las, să fie în siguranță. Până la urmă am decis să o donez Fundației Adam Muller Guttenbrunn din Timișoara”, a mai spus Erich Meier. 
Întâlnirea şvabilor bănăţeni are loc anual, un an la Ulm, în Germania, iar în celălalt, la Timişoara.
În 2023, anul Capitalei Culturale a Europei, s-a nimerit ca evenimentul să fie la Timișoara.
Peste 1.000 de șvabi din Germania și de pe alte meleaguri sunt așteptați să sosească zilele acestea în patria pe care au părăsit-o în urmă cu mulți ani.
Sâmbătă, la Opera Națională, va avea loc un eveniment oficial la care vor participa numeroși oaspeți din țară și străinătate, printre care ministrul de interne al landului Baden-Württemberg, Thomas Strobl și primarul orașului german Ulm, Gunter Czisch.
Duminică, 4 iunie, după Liturghia pontificală celebrată de episcopul Iosif Csaba Pal, de la ora 10.00, la Domul Catolic, va avea loc, în centrul istoric al Timișoarei, spectaculoasa paradă a șvabilor îmbrăcați în