Sistemul sanitar funcționează la cota de avarie. În timp ce legile de austeritate blochează angajările în marile unități medicale din vestul României, epuizarea extremă face victime în rândul medicilor. Radiologia, UPU și ATI sunt cele mai afectate secții. Moartea tragică a unui medic rezident în vârstă de 32 de ani, găsit fără suflare într-o toaletă a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca din București, readuce în prim-plan o realitate sumbră din sistemul sanitar românesc. Tragedia nu este un incident izolat, ci face parte dintr-un fenomen alarmant. Cel puțin 46 de medici din România și-au pierdut viața în timpul gărzilor sau imediat după finalizarea acestora, conform datelor centralizate din spațiul public.
Printre aceste cazuri de răsunet se numără și cel al medicului Ștefania Szabo, chirurg și director medical al Spitalului Județean Buzău, găsită moartă în camera de gardă în octombrie 2025, după o tură epuizantă.
Nerespectarea Directivei Europene privind timpul de odihnă, nerecunoașterea gărzilor ca vechime în muncă, salarizarea raportată la nivelul anului 2018 și imposibilitatea acordării zilelor libere după gărzi din cauza lipsei acute de personal medical transformă spitalele în adevărate capcane ale epuizării absolute.
În acest context național critic, spitalele mari din vestul României se confruntă cu un deficit sever de personal medical și auxiliar, arată datele oficiale obținute de publicația VOXRadar. Sute de posturi de medici, asistenți și brancardieri figurează doar pe hârtie, în timp ce pe secții unitățile medicale funcționează la cota de avarie.
Deși managerii au solicitat deblocarea de urgență a angajărilor, legislația actuală de austeritate lasă liste lungi de posturi vacante imposibil de ocupat prin concurs în cursul acestui an.
Radiologia și urgențele, cele mai afectate sectoare la SCJU Arad
La Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad, din totalul celor 2.999,50 de posturi prevăzute în statul de funcții, peste 624 sunt în prezent vacante. Deși conducerea spitalului precizează că liniile de gardă și turele sunt acoperite, presiunea este uriașă în sectoarele cheie. Cea mai critică lipsă de personal se înregistrează în Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală, la Unitatea de Primire Urgențe (UPU), dar și pe secțiile de Oncologie Medicală, Chirurgie Plastică și ATI.
Situația este cu atât mai complicată cu cât ultimele concursuri s-au finalizat la începutul anului 2026, cu o rată de succes de 95%, însă de atunci legislația a blocat orice nouă angajare. Pentru a evita un blocaj administrativ, conducerea spitalului a trimis în luna aprilie o solicitare către Ministerul Sănătății pentru aprobarea unui memorandum guvernamental, cerând deblocarea a 190 de posturi urgente, dintre care 28 de medici și 68 de asistenți medicali.
Deficit masiv la Timișoara, peste 660 de posturi lipsă la „Pius Brînzeu”
Nici cel mai mare spital din regiune, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, nu o duce mai bine. Datele oficiale arată un deficit cumulat de 666 de posturi vacante doar pe categoriile principale, dintre care 94 de medici, 369 de asistenți medicali și 203 angajați din rândul personalului auxiliar (infirmieri, îngrijitori, brancardieri). Raportat la organigramă, unitatea are aprobate 496,50 de posturi de medici (din care doar 402,50 ocupate) și 1.458 de posturi de asistenți (din care funcționează efectiv 1.089,50).
Managerul unității, prof. dr. Dorel Săndesc, a indicat că cele mai mari probleme se înregistrează în secțiile clinice de Nefrologie, Urologie, Chirurgie III, Ortopedie-Traumatologie II și pe ambele secții de Neurologie. Din cauza Ordonanței de Urgență nr. 115/2023 și a Legii nr. 141/2024, care interzic concursurile în sectorul bugetar, spitalul nu a putut recruta pe nimeni în ultimele 6 luni. Memoriile repetate trimise la București pentru deblocarea posturilor strict necesare au rămas, până în acest moment, fără un răspuns favorabil.
Blocaj total la Lugoj
Problemele sistemice se resimt acut și la nivelul spitalelor municipale. Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei” din Lugoj raportează un deficit total de 110 posturi, vacante strict pe categoriile medicale și auxiliare menționate. Cea mai gravă situație este la Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală, unde lipsa specialiștilor pentru interpretarea investigațiilor RMN și CT reprezintă o adevărată criză. În organigramă sunt prevăzute 85 de posturi de medici, însă doar 52 sunt ocupate în prezent.
Conducerea spitalului din Lugoj a încercat să organizeze un concurs pentru un post unic de medic specialist radiolog, însă acesta a rămas neocupat. Pentru restul pozițiilor vacante – care includ 48 de asistenți medicali, 7 infirmieri și 16 îngrijitori – procedurile sunt complet suspendate din cauza interdicțiilor legislative din anul 2026, lăsând unitatea fără soluții imediate pentru reducerea suprasolicitării personalului existent.
Alertă în spitalele din Timișoara, Arad și Lugoj. Funcționează cu peste 1.300 de posturi complet blocate