Consiliul Concurenţei a sancţionat zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Inspectorii de concurență susțin că, în 2022, anul în care ratele românilor au explodat, băncile și-au coordonat comportamentul printr-un „schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing” (procedura zilnică prin care se calculează media dobânzilor din piață).
De ce contează ROBOR pentru buzunarele românilor?
ROBOR este rata de referinţă a pieţei monetare interbancare ce influenţează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entităţi ale statului, precum autorităţi publice locale), dar şi calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 şi nu au făcut cerere să treacă la IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor).Consiliul Concurenței explică faptul că independenţa cotaţiilor este crucială, mai ales pentru scadențele la 3, 6 și 12 luni, unde tranzacțiile reale sunt puține.
„Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii şi ceilalţi debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR”, punctează autoritatea.
Reacțiile băncilor
Băncile acuză Consiliul Concurenței de măsuri arbitrare, invocă un conflict instituțional cu Banca Națională a României (BNR) și avertizează că amenzile uriașe vor bloca creditarea în România.
Banca Transilvania (BT): „Decizia poate cauza reducerea şanselor unei relansări economice”
Banca Transilvania a aflat din presă valoarea amenzilor, în cuantum de 875,74 milioane lei în nume propriu și 85,03 milioane lei pentru OTP Bank România (bancă achiziționată recent de BT). Reprezentanții băncii resping vehement concluziile, considerându-le fără bază reală:
„Dincolo de implicaţiile financiare, suntem determinaţi să ne apărăm reputaţia. Anunţăm că, odată cu confirmarea oficială a deciziei şi a motivării acesteia, vom iniţia demersurile legale de contestare a acesteia la Curtea de Apel Bucureşti.”
Mai mult, BT avertizează asupra unui efect de bumerang asupra întregii economii:
„Diminuarea capitalizării viitoare a băncilor (în total) cu suma vehiculată ar putea duce la o potenţială diminuare a creditării în sistemul bancar cu până la 5 miliarde de euro. Decizia arbitrară şi nefondată a Consiliului Concurenţei poate cauza reducerea şanselor unei relansări economice imediate.”
CEC Bank: „Observăm un conflict instituţional între Consiliu și BNR”
CEC Bank critică dur faptul că investigația a durat ani de zile, în ciuda cooperării sale depline, și scoate în evidență o anomalie. În 2008, aceeași speță a fost declarată perfect legală de către aceeași autoritate. Banca susține că ROBOR este un mecanism supravegheat strict de BNR și anunță că va merge până la capăt:
„Observăm în acest context un conflict instituţional între Consiliului Concurenţei şi Banca Naţională a României, ca administrator al indicelui şi al mecanismului ROBOR (…) CEC Bank precizează, în context, că va contesta această decizie în faţa Curţii de Apel Bucureşti şi, dacă va fi necesar, până la ultimul grad de jurisdicţie disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanţelor europene.”
BCR: „O schimbare de abordare care ridică probleme de predictibilitate”
BCR își exprimă surprinderea față de decizie, amintind că inspectorii de concurență au mai verificat piața interbancară în trecut fără a găsi nereguli.
„Poziția Consiliului Concurenței în acest caz este cu atât mai surprinzătoare cu cât aceeași autoritate a mai analizat în trecut atât procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR, cât și modul în care aceasta era pusă în practică, și a constatat, în urma investigației închise în anul 2013, inexistența vreunei încălcări a normelor de concurență. Această schimbare de abordare ridică probleme de predictibilitate și consecvență a practicii administrative proprii.”
UniCredit Bank: „Un caz soluționat pe repede-înainte”
Reprezentanții UniCredit se declară profund dezamăgiți de caracterul arbitrar al investigației, susținând că argumentele lor tehnice au fost ignorate cu desăvârșire:
„Poziţia noastră este fără echivoc: decizia Consiliului Concurenţei este injustă, nefundamentată şi o respingem ferm. (…) Avem deplină încredere în imparţialitatea şi echidistanţa instanţelor de judecată pentru a face lumină în acest caz soluţionat pe repede-înainte şi pentru a ne repara reputaţia pusă la îndoială pe nedrept.”
BRD: „Vom utiliza toate căile legale”
BRD-Groupe Societe Generale SA s-a raliat rapid grupului de bănci care contestă raportul, menționând că nu este de acord cu interpretarea autorității și că va acționa în instanță imediat ce va analiza documentul oficial:
„BRD a luat cunoştinţă de anunţul public al Consiliului Concurenţei privind decizia în cadrul investigaţiei referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR în raport cu cele zece bănci comerciale participante şi îşi exprimă dezacordul ferm faţă de concluziile acesteia.”
Ce urmează?
Bătălia se mută acum în sălile de judecată ale Curții de Apel București. Deși băncile sunt obligate, conform legii, să înregistreze sau să plătească aceste amenzi record (deciziile fiind executorii), juriștii din sistemul bancar sunt convinși că au argumente solide pentru a demonta acuzațiile de cartel. Miza nu este doar una financiară (3,73 miliarde de lei), ci mai ales una de reputație și de stabilitate a creditării din România. SURSA: voxradar.ro