Cascada Bigăr, cea mai mediatizată din România, este departe de perioada sa de glorie, când înregistra anual zeci de mii de turiști.
Conform datelor oficiale, deținute de Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, în mai 2021, înainte cu o lună de a se prăbuși jumătate din stânca de travertin care susținea și dădea frumusețe căderii de apă, la Bigăr s-au tăiat peste 6.200 de bilete, însă numărul turiștilor a fost mult mai mare, deoarece o parte din ei nu intrau pe traseu și se mulțumeau doar să admire cascada de la șoseaua națională.
Celebră în întreaga lume, după o interpretare eronată
Bigărul a fost mereu de admirat pentru cine a avut ochi de văzut și dragoste pentru natură. Celebritatea ei a fost adusă de o fotografie realizată de Sandra Rugină și preluată, în 2013, de site-ul theworldgeography.com, care a clasat cascada Bigăr pe primul loc într-un top al cascadelor unice din întreaga lume. Momentul a fost folosit de mass-media, care a tradus topul ca fiind unul al celor mai frumoase cascade din lume.
Așa s-a viralizat informația pe rețelele sociale, iar iubitorii de natură, mai mult sau mai puțin, au dat fuga pe Valea Almăjului să vadă “cea mai frumoasă cascadă din lume”. Toată această poveste a fost o adevărată rampă de dezvoltare a turismului din zonă, și așa au aflat românii și de alte obiective cel puțin la fel de frumoase: cum sunt morile de la Rudăria, cascadele sau lacurile din zonă.
Timp de opt ani, turiști din toate colțurile lumii au ajuns pe Valea Almăjului, să vadă cascada Bigăr. Până în iunie, anul trecut, când o fotografie postată pe rețelele de socializare anunța “nenorocirea”. Jumătate din stânca pe care se scurgea apa s-a prăbușit și a știrbit imaginea “celei mai frumoase cascade din lume”.
Există turism și după căderea Bigărului
La un an distanță, numărul turiștilor plătitori este mai mic de jumătate, fapt ce se reflectă inclusiv în încasările întreprinzătorilor privați din zonă. Primarul comunei Bozovici, unde se află cascada Bigăr, spune însă, că zona rămâne atractivă.
„Nu mai sunt atât de mulți turiști, dar tot vin! Atunci, la cald, a fost o discuție pentru repararea cascadei. Dunca (n.r. președintele Consiliului Județean Caraș-Severin) venise cu ideea să punem la loc bucata de stâncă ruptă, însă cei de la Parcul Național Cheile Nerei nici nu au vrut să audă. Au fost radicali în această privință. Nici măcar nu băgat solicitarea în consiliul științific să discute, pentru că e zonă protejată și nu se pot face niciun fel de lucrări. Dacă natura ne-a dat, tot natura ne-a luat! Nu ne-au lăsat nici măcar să ridicăm bucata prăbușită din albia pârâului”, afirmă primarul Adrian Stoicu.
Edilul e convins, însă, că numărului turiștilor va crește din nou. Trage tare să finalizeze o parcare și o pasarelă pietonală care duce exact la cascadă.
“În timp, cascada își revine și sunt convins că va fi la fel de frumoasă, poate și mai frumoasă. Noi o să terminăm lucrările, pentru că parcarea de 100 de locuri este importantă, ca să eliberăm drumul de mașini parcate pe margine. Iar pe pasarelă, oamenii vor ajunge în siguranță la cascadă. Acum e un șoc și cu scumpirile astea, cu criza, că înainte cu 200 de lei era suficient să mănânci și să faci un traseu aici, acum îți trebuie cel puțin dublu. În ultima perioadă vin organizați, aduși mai mult de agenții, și merg în toată zona”, spune primarul.
Vasile Sorin are 72 de ani și de opt ani este șofer pe un microbuz cu care face trasee turistice, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița. El spune că în prezent numărul celor pe care îi mai aduce la Bigăr a scăzut cu aproximativ 60%.
“Eu aduc turiști la Bigăr, de unde mergem la o mănăstire din zonă și la morile pe apă de la Rudăria. E adevărat, nu mai e ceea ce a fost, dar să știți că oamenii tot vin. În iulie și august au fost destul de mulți. În pandemie, la Rusalii, cred că au fost 1500 de mașini aici. Toate parcările au fost pline. A venit lumea că era pandemie și nu puteau să meargă prin alte țări. Acum mai sunt undeva la 40 la sută. Ziceau că vin, să o repare, să pună bucata la loc. Ce să mai pună, așa rămâne! Se reface ea singură, dacă vă uitați deja apa își face loc, pe toate părțile. Peste câțiva ani, poate va fi mai frumoasă decât a fost înainte”, spune Vasile Sorin.
Restaurantul, deschis la câțiva pași de cascadă, e închis acum. În perioada de glorie, aici serveau zilnic masa sute de persoane. Chef Marian Popovici, spune că funcționează doar în sezonul primăvară-vară, pentru că toamna și iarna nu mai sunt suficienți clienți.
“Veneau foarte mulți turiști, mai ales când erau sărbători. Acum poate mai vin cam jumătate. E adevărat, scăderea s-a simțit imediat după ce s-a rupt stânca. Noi am promovat cât de mult am putut și încă promovăm Valea Almăjului și tot ce înseamnă această zonă, pentru că turiștii au ce să vadă. Mai mult, eu sunt născut aici și mă mândresc cu aceste locuri. Pe lângă cascadă, care o să-și revină în timp, mai sunt morile de la Rudăria, Lacul Ochiul Beiului, Lacul Dracului, Cascada Beușnița, care e la fel de spectaculoasă ca și Bigărul. Inclusiv gastronomia din zonă e deosebită. Cel mai comandat fel de mâncare din meniul nostru era o masă tradiţională din Valea Almăjului, cu coleașă (mămăligă) făcută cu făină măcinată la morile pe apă de la Rudăria, mori vechi de peste 100 de ani, cu apa din izbucul Bigăr, cu brânză prăjită pe plită, împreună cu ochiuri de ouă și clisă friptă, totul stropit cu răchie de prune şi vin alb”, povestește bucătarul de la restaurantul de lângă cascadă.