Orașul din vestul țării în care șoferii vor plăti parcarea deși sunt 10 mașini pe un loc. Situație dezastruoasă inclusiv la Timișoara

Lugojul este unul dintre orașele mijlocii din Banat în care a devenit aproape o corvoadă să fii șofer. Cozile sunt interminabile oriunde ai merge, la orice oră din zi. Șoferii au o singură trecere peste Timiș, asta pentru că al doilea pod al orașului se află în reparații. Și, colac peste pupăză, mai nou primăria va începe să-i taxeze pe cei care parchează în oraș.  Deși au alternative, cum ar fi mersul pe jos, bicicleta sau trotineta electrică, sau transportul în comun, lugojenii nu se lasă și spun că vor continua să folosească mașina. Asta deși cea mai lungă cale rutieră de la un capăt la celălalt al orașului are doar șase kilometri.

„O să ajungem să ne batem pentru parcări”

Lugojenii sunt revoltați că, deși nu au destule parcări așa cum este deja configurat orașul, începând cu această toamnă vor trebui să plătească între 2 și 2,5 lei pe oră pentru a-și lăsa mașinile în centrul orașului și nu numai. Deși nu există o situație cu numărul de parcări noi realizate în ultimii 5 ani în Lugoj, de exemplu, la capitolul taxe, primăria știe că va pune smart parking pe exact 1.676 de locuri. Deși unele dintre ele au fost „realizate” în timpul implementării proiectului, adică au fost trasate linii albe de delimitare, majoritatea acestor locuri nu sunt altceva decât locurile de parcare vechi ale orașului. Deocamdată, lugojenii nu pot decât să aștepte, asta pentru că nici măcar plăcuțele pentru parcări nu au apărut în mod concret.  Din păcate, nu există o statistică centralizată publică exclusivă pentru numărul de mașini înmatriculate în Lugoj, orașul fiind inclus în datele generale ale județului Timiș. Cu toate acestea, luând în calcul media de 357 – 413 mașini la 1000 de locuitori, la o populație de aproximativ 37.000 de locuitori, parcul auto din Lugoj este estimat la 13.000 – 15.000 de autoturisme. În loc de celebrele plăcuțe de genul celor de la Timișoara, cu informații despre cât costă parcarea și cum să o plătești, la Lugoj s-au montat complet degeaba, susțin unii lugojeni, niște plăcuțe cu „Parcare cu plată”.

„Este strigător la cer, efectiv nu se poate așa ceva. Vor pune plată pe parcările existente, deși sunt probabil de zece ori mai multe mașini decât locuri de parcare. Cum impulsionează ei mersul pe jos, sau cu transportul în comun, dacă pun taxele astea, că va fi bătaie pe ele. O să ajungem să ne batem pentru parcări”, a explicat pentru VoxRadar un șofer care străbate Lugojul în fiecare zi.

Pe lângă criticile privind modul de funcționare al sistemului, publicația Lugoj Info scrie că au apărut și primele acuzații referitoare la posibile favoruri acordate unor persoane influente. Sursa citează că, potrivit unor lugojeni, aceștia susțin că anumite locuri de parcare din zona centrală ar fi fost „rezervate” prin diferite artificii administrative.

Cât va costa parcarea la Lugoj în funcție de zone

Conform noului regulament, municipiul va fi împărțit în două categorii de parcare, denumite Zona A și Zona B. Întregul sistem va fi gestionat digital, iar șoferii vor putea achita contravaloarea parcării prin SMS sau prin intermediul aplicațiilor mobile dedicate. Supravegherea vehiculelor va fi realizată cu ajutorul tehnologiei de identificare automată a numerelor de înmatriculare. Pentru locurile din Zona A, taxa va fi de 0,5 euro/oră dacă plata se efectuează prin SMS, respectiv 2,5 lei/oră prin aplicație mobilă. Cei care doresc să parcheze pe durata unei zile întregi vor plăti 5 euro prin SMS sau 25 de lei prin aplicație. Această zonă cuprinde 376 de locuri de parcare amplasate pe 13 străzi și în mai multe puncte centrale importante ale orașului. Din această categorie fac parte strada Timișorii, strada 20 Decembrie 1989, strada Ion Huniade, strada Avram Iancu, Piața I.C. Drăgan, Piața Victoriei, Splaiul Plopilor, strada Nicolae Bălcescu, strada Mihai Eminescu, strada Bucegi, strada Cuza Vodă și strada A. Mocioni. Zona B va include aproximativ 1.300 de locuri destinate parcării. Tariful stabilit este de 0,4 euro/oră pentru plata prin SMS sau 2 lei/oră prin aplicație. Pentru utilizarea unui loc de parcare pe întreaga zi, costul va fi de 4 euro prin SMS ori 20 de lei prin aplicație. În această zonă sunt incluse numeroase artere din municipiu, precum Primăverii, Ion Huniade, Cetatea Veche, Ion Creangă, Someșului, Splaiul George Coșbuc, Splaiul Morilor, Splaiul Sporturilor, Coloman Wallisch, Mihai Viteazu, Gheorghe Doja, Cernei, Oltului, Valeriu Braniște, Filaret Barbu, Ion Vidu, T. Grozavescu, Splaiul Corneliu Coposu și strada Ștrandului. Regulamentul introduce și posibilitatea achiziționării unor abonamente cu valabilitate lunară, semestrială sau anuală. Prețurile vor diferi în funcție de zona aleasă și de categoria beneficiarului, începând de la 24 de lei lunar pentru locuitorii din zonă și ajungând până la 250 de lei anual pentru persoanele juridice. Plata parcării va fi obligatorie în intervalul luni–vineri, între orele 08:00 și 18:00. În afara acestui program, precum și în weekend sau în zilele declarate sărbători legale, utilizarea locurilor de parcare va fi gratuită.

Timișoara, parcări promise, dar care se ridică greu

Timișoara, un oraș de șapte ori mai mare decât Lugojul, se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește traficul rutier. Doar că, deși la Lugoj nu s-au realizat parcări noi în ultimii 5 ani, la Timișoara autoritățile au în plan să realizeze mai multe parcări publice pentru a mai domoli din criza lipsei locurilor de parcare. Timișoara ar avea 47.000 de parcări publice amenajate, dintr-un total de 80.000 la nivel de oraș. Printre aceste proiecte se numără parcarea multietajată din spatele magazinului Bega, o investiție care a rămas însă înțepenită în blocaje birocratice și hârtii. Deși au trecut deja doi ani de când Primăria Timișoara a cumpărat documentația tehnică pentru acest obiectiv, proiectul s-a lovit de refuzul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, care a considerat că regimul de înălțime propus este prea mare pentru acea zonă istorică. O altă inițiativă vizează ridicarea unei parcări de mari dimensiuni lângă Spitalul Județean din Timișoara, una dintre cele mai aglomerate și sufocate zone din întregul oraș. În acest caz, Consiliul Județean și Primăria caută împreună soluții și formule de colaborare pentru a debloca terenurile și a crea locurile de parcare atât de necesare pacienților și personalului medical.

La Făget și Caransebeș „se parchează”, la Reșița se merge cu tramvaiul

Dacă în Timișoara proiectele se mișcă anevoios din cauza birocrației, în orașele mai mici din județ, cum este Făgetul, situația este complet înghețată. Aici nu se pune problema unor parcări supraetajate sau a unor sisteme inteligente de management al traficului, edilii concentrându-se pe alte priorități administrative, în timp ce șoferii continuă să își lase mașinile acolo unde există deja locuri de parcare. Nici în Caraș-Severin, la Caransebeș, lucrurile nu stau mai strălucit. Orașul înregistrează o pauză totală la capitolul extinderii infrastructurii destinate staționării vehiculelor. În ciuda creșterii constante a numărului de autoturisme înmatriculate, proiectele majore pentru noi spații de parcare lipsesc cu desăvârșire din planurile imediate ale municipalității. Caransebeșul este unul dintre puținele orașe mici din zona de vest care are deja sistem de parcare cu plată. Costă 2,5 lei să parchezi în centrul municipiului cărășean, în care locuiesc aproximativ 22.000 de oameni.

„Dacă lumea își permite să circule cu mașina și să staționeze ore întregi, înseamnă că există bani,” a spus edilul din Caransebeș, Felix Borcean, pentru Radio Reșița.

În schimb, la Reșița, municipiul reședință de județ din Caraș-Severin, abordarea tinde să devină una mult mai dinamică, similară marilor centre urbane. Orașul trece printr-un amplu proces de modernizare a infrastructurii, legat în principal de reintroducerea tramvaiului și reconfigurarea arterelor principale, context în care autoritățile locale au început să regândească integral politica locurilor de parcare, inclusiv prin introducerea de taxe și digitalizarea sistemului de control. SURSA: voxradar.ro https://voxradar.ro/?p=3596