Iosif Constantin Drăgan este echivalentul pentru Lugoj a ceea ce a fost Ion Rațiu pentru Turda. Oriunde ai întoarce capul în orașul de pe Timiș, vezi o urmă a ceea ce a fost cândva cel mai bogat român. Primul miliardar în dolari din țară, Drăgan a pus bazele unui oraș, în mod indirect, prin afacerile pe care le-a întreprins în municipiu. După decesul lui din 2008 și după o viață tumultoasă, demnă de orice figură marcantă, imperiul Drăgan a început să se destrame.
Marele Drăgan, de la naștere la pieire
La maximul averii sale, Drăgan însuma aproximativ 1,6 miliarde de dolari în 2006. În 2026, datorită inflației, asta ar însemna o avere de 2,64 miliarde de dolari. Însă din miliardul inițial al lui Drăgan, în prezent nu au mai rămas decât vreo câteva sute de milioane. Drăgan nu s-a născut bogat. Și-a oferit însă o șansă la îmbogățire după ce a pus accentul pe educație și a obținut o bursă de studii la Universitatea din Roma, un lucru foarte rar în anii ‘40. Născut la Lugoj pe 20 iunie 1917, într-o perioadă de transformări geopolitice, tânărul Drăgan a demonstrat de timpuriu o minte sclipitoare orientată spre științele juridice. În 1938, la doar 21 de ani, obținea deja licența în drept din cadrul Universității din București. După satisfacerea serviciului militar ca artilerist, anul 1940 avea să devină rampa lui de lansare internațională. Institutul Italian de Cultură i-a oferit bursa mult râvnită, biletul lui doar dus către inima Romei. Acolo nu s-a limitat doar la politologie și economie; a obținut un doctorat în jurisprudență și a intrat în contact cu minți luminate ale epocii, precum filosoful Giorgio del Vecchio.
Drăgan tânăr – Facebook
Televiziunea, ziarul și radioul
Întors în spațiul public românesc după Revoluția din 1989, Drăgan a înțeles rapid puterea mass-mediei în noua democrație de la București. Magnatul gazului a pompat sume colosale în peisajul media național și regional. În Lugojul natal, influența lui a fost totală, prin controlul postului de radio Nova FM și al postului de televiziune TEN TV. Era pentru prima dată când un oraș de mărimea Lugojului avea post de radio și de televiziune la standarde occidentale.
Clădirea Butan Gas Lugoj, sediul televiziunii, radioului și ziarelor lui Drăgan – Facebook
Universitatea lugojeană care îi poartă numele
De departe, cea mai vizibilă și de actualitate moștenire lăsată orașului de pe Timiș rămâne Universitatea Europeană „Drăgan”, fondată oficial la 1 octombrie 1992 sub egida Fundației Europene Drăgan. Proiectul a fost gândit ca o adevărată „cetate a spiritului”, o replică modernă peste secole a vechii cetăți distruse a Lugojului. Inaugurat în 1996, grandiosul campus dispune de un hol monumental de marmură de peste 600 de metri pătrați, o Aula Magna cu dotări avansate de traducere simultană și facultăți axate pe Drept și respectiv Științe Economice. La intrare, holul este străpuns vizual de un mozaic masiv din sticlă de Murano ce înfățișează efigia ctitorului, amintind fiecărui student că educația superioară din oraș i se datorează direct miliardarului.
Univeristatea Drăgan din Lugoj – Facebook
Căsătoria cu Veronica
În anul 1995, când Iosif Constantin Drăgan avea deja respectabila vârstă de 78 de ani, s-a căsătorit cu Daniela Veronica Gușă, o proaspătă absolventă de facultate în vârstă de doar 22 de ani. Diferența de vârstă de 56 de ani dintre cei doi a hrănit intens paginile tabloidelor din România și Italia, iar mai apoi din Spania. Veronica nu era însă o prezență oarecare, fiind totodată fata generalului Ștefan Gușă, fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Române. Decedat în 1994, acesta a fost o figură centrală și controversată a Revoluției din 1989.
Drăgan și Veronica – Flacăra
Decesul controversat din 2008
Pentru că până în acest moment nu există o biografie oficială a lui Drăgan, nu putem decât să redăm ipotezele legate de moartea celui mai bogat lugojean din istorie, ipoteze care au circulat de-a lungul anilor în spațiul public. Drăgan s-a stins din viață pe 21 august 2008, la vârsta de 91 de ani, în luxoasa lui vilă din Palma de Mallorca, Spania. Zvonurile din acea epocă, alimentate de o parte a presei și de conspiraționiști, vorbeau despre faptul că în ultimii ani de viață miliardarul devenise un veritabil „ostatic” în propria casă, fiind izolat de restul lumii de către mult mai tânăra sa soție.
Veronica la înmormântarea lui Drăgan – Adevărul
Începutul sfârșitului imperiului Drăgan
Imediat după deces, Veronica Gușă de Drăgan a preluat oficial controlul imperiului financiar, devenind instantaneu cea mai bogată femeie din România. Cu o avere evaluată atunci de Forbes la aproximativ 900 de milioane de euro, Veronica a reorganizat rapid toate afacerile defunctului, sub umbrela noii structuri Veroniki Holding SpA. Adevărata lovitură de grație adusă imperiului nu a venit din deciziile de management, ci din trecutul ascuns al miliardarului. Mike Fink, un fiu nelegitim născut dintr-o relație extraconjugală a lui Drăgan din anii ’70 cu o româncă pe nume Alexandra, a deschis un proces mamut de paternitate în Spania. După mai bine de un deceniu de blocaje și expertize judiciare, magistrații i-au dat câștig de cauză lui Fink, obligând-o pe văduva Veronica să îi cedeze acestuia o pătrime din moștenire, adică nu mai puțin de 150 de milioane de euro. Veronica nu a stat cu mâinile în sân. A continuat să facă afaceri în România, Italia și Spania, mai nou în domeniul energiei sau cu petrol.
Mike Fink la înmormântarea lui Drăgan – Adevărul