Reșița trăiește una dintre cele mai spectaculoase transformări urbane din România ultimului deceniu. Orașul care mult timp a fost considerat „cel mai sărac municipiu din țară” este astăzi lider național la absorbția de fonduri europene pe cap de locuitor, cu peste 250 de milioane de euro pentru investiții în perioada 2016-2026.
Primarul Ioan Popa explică parcursul care a făcut posibil acest salt:
„În primul rând, Reșița, din statistici, și acestea ne-au parvenit de la București, nu știam noi de ele, este pe locul întâi în țară, ca municipiu reședință de județ, la absorbția de fonduri europene per capita. Dacă analizăm fondurile atrase per cetățean, depășim și Clujul, și Oradea, și Bucureștiul, și pe cine vreți. Asta este o chestiune pe care o spun fără falsă modestie, sincer. Asta e realitatea”, spune edilul din Banat.
De la sărăcie la sute de milioane de euro
Contextul din 2016, anul preluării primului mandat, era dramatic: Reșița avea un buget de investiții simbolic, de doar 3 milioane de euro pe an.
„În 2016, când am venit la primărie, bugetul de investiții al Reșiței era de 3 milioane de euro pe an. Dacă analizăm doar cele 160 de milioane pe care le-am menționat mai devreme (n.r. absorbite până în 2024), asta ar fi însemnat bugetul Reșiței pe următorii, nici nu știu… probabil peste 50 de ani. Ar fi trebuit să așteptăm 50 de ani ca să adunăm bănuții pentru a face aceste investiții”, afirmă Popa.
Primarul subliniază că accesarea fondurilor europene a reprezentat șansa strategică care a putut schimba destinul orașului:
„Nu spun asta ca să ne ridicăm în slăvi, dar șansa pe care am avut-o și pe care o au în continuare toate localitățile din România, de a accesa fonduri europene, este una pe care noi, la Reșița, am speculat-o la maximum. Au făcut-o și alte orașe. Din păcate însă, foarte multe orașe, deși aveau la îndemână acest instrument, nu au făcut-o.”
„Unele orașe, chiar și unele comune, s-au mișcat foarte bine, altele mai puțin bine. Rezultatul este că populația a început să fie mai prudentă atunci când își alege oamenii care îi conduc destinele unei comunități.”
O administrație reorganizată și eficientă
Situația găsită în Primărie în 2016 era cruntă: fără documente de bază, proiecte mature sau studii tehnice.
„În 2016, când am venit prima dată, nici măcar strategia de dezvoltare a orașului nu era pusă la punct. Nu aveam nici Planul de Mobilitate Urbană. A trebuit să le facem pe toate în viteză. Erau două sau trei proiecte marginale, chiar niște glume, dacă vreți: panouri de informare turistică, un proiect transfrontalier cu niște panouri solare la bazinul de înot. Atât. În rest, nu am găsit absolut nimic. Nici măcar un studiu de fezabilitate făcut, pregătit pentru a fi depus. Absolut nimic”, își amintește primarul.
Prima măsură a fost consolidarea echipei administrative, cu direcții și servicii specializate pentru proiecte europene, investiții și achiziții publice:
„Primul lucru pe care l-am făcut a fost să îmi fac o echipă puternică în trei zone. Mi-am făcut o Direcție de Proiecte Europene, unde de la trei angajați am urcat la 19. Am înființat o Direcție de Investiții, de la patru ingineri la 15 ingineri, care să urmărească lucrările. Și un serviciu de achiziții publice, pe care l-am consolidat cu 8–10 persoane, astfel încât să putem scrie proiecte, să le depunem, să facem caiete de sarcini pentru licitații și să urmărim achizițiile publice. Consider că aceste trei zone sunt cele mai importante într-o primărie: direcția de proiecte, direcția de investiții și serviciul de achiziții publice.”
Reșița, un oraș schimbat și atractiv pentru investitori
Eforturile administrative și investițiile au modificat profilul economic al orașului: infrastructura modernizată, școlile reabilitate și parcurile industriale funcționale au atras investitori.
„Reșița este un oraș care a demonstrat că se poate. Este un oraș care a deschis perspective economice tocmai pentru că am pus la punct infrastructura urbană, infrastructura școlară și educațională. Toate aceste lucruri, împreună cu Parcul Industrial, care a fost ocupat cu investitori în totalitate, și Parcul Industrial II, unde urmează, exact în perioada următoare, să aducem un investitor strategic mare în oraș, au creat premisele ca investitorii să vină și economia să crească.”
Primarul subliniază că pentru următorii ani este esențială diversificarea economică și atragerea de investitori mari:
„Cred că cel mai important lucru care trebuie să se întâmple în perioada următoare, în următorii doi-trei ani, este nevoie sânge proaspăt în economie. Ne-ar mai trebui încă trei-patru investitori mari, care să pună presiune pe resursa umană din oraș și să crească în mod natural nivelul de salarizare.”
„Eu cred că tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii trei-patru ani, pentru că au început să vină agenți economici și Parcul Industrial a fost ocupat aproape în totalitate, iar investiția care se prefigurează în următoarele două-trei săptămâni sper să pună în mișcare motorul, va duce la o creștere. Competiția economică este cea care duce la creșterea salariilor și a nivelului de trai. Așa s-a întâmplat la București, la Timișoara, la Cluj. Și așa se va întâmpla, probabil, și în orașele de categoria a doua și a treia.”
Astăzi, cu peste 250 de milioane de euro atrase din fonduri europene și o administrație modernă, Reșița este un exemplu de succes pentru alte comunități din România, demonstrând că transformarea economică și urbană este posibilă chiar și în orașele considerate defavorizate.