Statuia Lupoaicei din centrul Timișoarei a împlinit 99 de ani de la inaugurare, devenind între timp un simbol al orașului de pe Bega. Copie a celebrei Lupa Capitolina din Roma, monumentul a fost oferit de Italia și instalat în Piața Sfântul Gheorghe pe 23 aprilie 1926, într-un context politic tensionat și cu o inaugurare care a stârnit controverse, conform:https://www.opiniatimisoarei.ro/
Un cadou controversat, primit cu proteste
Deși a fost prezentat ca un gest de prietenie din partea Italiei, pe atunci condusă de Benito Mussolini, monumentul nu a fost primit cu entuziasm de toți timișorenii. În ziua inaugurării, în fața celor aproximativ 10.000 de participanți și a oficialilor de rang înalt – printre care primarul Samuil Șagovici, ministrul Vasile Goldiș, ministrul Muncii Grigore Trancu-Iași și reprezentanți ai guvernului italian – au avut loc și proteste virulente.
Nemulțumirea localnicilor era alimentată de faptul că Italia sprijinea atunci pretențiile teritoriale ale Ungariei. În cel mai pur stil bănățean, manifestanții au strigat lozinci colorate, precum: „Duce, Duce, ia-ți cățaua și ți-o f***ce!”, iar scandalul l-a determinat pe fostul primar Lucian Georgevici, exclus de la ceremonie, să demisioneze cu câteva zile înainte, pe 17 aprilie.
Un monument care a trecut testul timpului
În ciuda începuturilor agitate, statuia Lupoaicei a rămas în centrul Timișoarei și a devenit treptat o piesă identitară. Îi înfățișează pe miticii întemeietori ai Romei – Remus și Romulus – hrăniți de o lupoaică, un simbol al legăturii culturale dintre România și civilizația latină. Monumentul are un soclu de 4,49 metri și beneficiază din 2012 de iluminat artistic pe timp de noapte.
Revolte și simboluri postdecembriste
De-a lungul istoriei sale, statuia a fost și scena unor proteste inedite. În 1998, activistul Faur Isaia, cunoscut pentru gesturile sale radicale, s-a urcat pe monument în timpul inaugurării statuii Regelui Ferdinand din Piața Operei, purtând pancarte și protestând timp de câteva ore.
Statuia Lupoaicei în România – o rețea de simboluri latine
Timișoara nu este singurul oraș din România care găzduiește o astfel de statuie. Primul astfel de monument a fost amplasat la București, în 1906, pentru a marca 1800 de ani de la cucerirea Daciei. Ulterior, statuia a fost mutată de mai multe ori și se află în prezent pe bulevardul I.C. Brătianu.
La Cluj-Napoca, o altă statuie a Lupoaicei a fost montată în 1924, mutată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial la Sibiu și readusă la Cluj în 2008, pe Bulevardul Eroilor. Târgu Mureș a primit și el o astfel de statuie în 1924, care a fost relocată de mai multe ori, ajungând din 1991 în fața Primăriei.
Moștenirea unei epoci, reflectată în bronz
La 99 de ani de la amplasare, statuia Lupoaicei din Timișoara nu mai este doar un obiect de artă sau un cadou diplomatic. Este o oglindă a istoriei zbuciumate a orașului, a relațiilor internaționale, a tensiunilor sociale și a tranziției de la simbol propagandistic la reper cultural.
Prin lumina reflectoarelor de seară și prin privirile turiștilor și localnicilor, Lupoaica continuă să spună povestea unui oraș în continuă schimbare, dar cu rădăcini adânci în istoria europeană.