România începe redeschiderea unor exploatări miniere considerate până recent abandonate definitiv, într-un context european în care accesul la resurse strategice devine tot mai important. Ținta nu mai este aurul, ci mineralele esențiale pentru tehnologiile moderne: grafitul, cuprul, magneziul și pământurile rare, conform: https://renasterea.ro/
Țara are deja trei proiecte miniere incluse de Comisia Europeană pe lista investițiilor strategice din cadrul legislației privind materiile prime critice: exploatarea grafitului de la Baia de Fier, magneziul de la Budureasa și cuprul de la Rovina. Valoarea totală estimată a investițiilor depășește 615 milioane de euro.
La Baia de Fier, în județul Gorj, autoritățile pregătesc redeschiderea minei de grafit închisă la începutul anilor 2000. Materia primă este considerată esențială pentru producția bateriilor electrice și sistemele de stocare a energiei, iar cererea globală este estimată să crească puternic în următoarele decenii.
În paralel, la Budureasa, în Bihor, România vizează exploatarea magneziului, un metal strategic utilizat în industriile auto, aeronautică, electronică și de apărare. Miza economică este semnificativă, în condițiile în care Europa depinde aproape integral de China pentru procesarea acestui material.
Pe harta resurselor strategice se află și zăcământul de cupru de la Roșia Poieni, considerat unul dintre cele mai importante din Europa, precum și proiectul minier de la Rovina, în Hunedoara, unde sunt estimate rezerve importante de cupru și aur. Totodată, în Harghita, la Jolotca, există depozite de pământuri rare, esențiale pentru industria semiconductorilor, tehnologiile militare și energia regenerabilă.
Potrivit datelor europene, România dispune de 16 dintre cele 34 de materii prime critice identificate la nivelul Uniunii Europene, inclusiv grafit, magneziu, cupru, titan, tungsten și pământuri rare. În contextul reducerii dependenței de importurile asiatice, aceste resurse ar putea transforma România într-un actor important pentru securitatea industrială și energetică europeană.
Totuși, proiectele miniere generează și controverse. Organizațiile de mediu avertizează asupra impactului pe care unele exploatări l-ar putea avea asupra ecosistemelor și comunităților locale. Specialiștii susțin însă că adevărata provocare rămâne procesarea resurselor în țară, pentru ca valoarea economică să fie păstrată în economia românească, nu exportată sub formă de materie primă.