România a înregistrat în 2025 cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Aproximativ 145.000 de copii s-au născut anul trecut, un nou record negativ al natalității, în timp ce județe precum Caraș-Severin, Tulcea și Mehedinți au raportat fiecare sub 1.500 de nou-născuți, conform: https://www.radioresita.ro/
Scăderea natalității confirmă intrarea României într-o fază de contracție demografică structurală. Natalitatea rămâne sub pragul necesar pentru înlocuirea generațiilor, iar mortalitatea, aflată în creștere relativă, accentuează dezechilibrul.
Președintele INS, Tudorel Andrei, a precizat că ritmul de scădere a populației sub un an este cel mai alert dintre toate grupele de vârstă, cu un declin de aproape 20% între ultimele două recensăminte.
La recensământul din 2021, populația României era cu 5,3% mai mică decât în 2011. Numărul copiilor sub 10 ani a scăzut cu aproape 6%, iar ponderea persoanelor de peste 65 de ani a ajuns la aproximativ 20% din totalul populației.
Datele Băncii Naționale a României arată că procesul de îmbătrânire s-a accentuat: în ianuarie 2025, la 100 de tineri reveneau 132,4 persoane vârstnice, față de 126,8 în anul precedent. Vârsta medie a populației a urcat la 42,9 ani.
Reducerea populației apte de muncă generează deja deficit de lucrători calificați și afectează productivitatea. În următoarele decenii, cheltuielile cu pensiile ar putea depăși 10% din PIB, în timp ce contribuțiile la sistemul public sunt estimate să scadă la circa 5,5% din PIB până în 2070.
Un raport McKinsey arată că economiile dezvoltate vor trebui să își dubleze productivitatea pentru a menține nivelul de trai, în contextul scăderii natalității. În România, aproape jumătate dintre tineri declară că intenționează să emigreze, iar 2023 a adus un record al ultimului deceniu în privința plecărilor definitive.
Declinul natalității are loc pe fondul unei creșteri economice susținute în ultimele două decenii. PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut semnificativ, însă decizia de a avea copii este tot mai des amânată din cauza costurilor locuinței, insecurității veniturilor, presiunii profesionale și lipsei infrastructurii de sprijin.
În Caraș-Severin, declinul este și mai vizibil. Între recensămintele din 2011 și 2021, numărul copiilor sub 14 ani a scăzut cu aproape 25%. Cu mai puțin de 1.500 de nașteri în 2025, județul se confruntă cu riscul accentuării deficitului de elevi, reducerea forței de muncă și presiuni suplimentare asupra sistemelor sociale.
România se confruntă nu doar cu un minim istoric al nașterilor, ci cu o transformare demografică profundă. Efectele asupra economiei, sistemului de pensii și comunităților locale devin tot mai vizibile, iar tendința indică provocări majore pentru următoarele decenii.