Întâmpinarea Domnului este prăznuită pe 2 februarie și marchează momentul în care Pruncul Iisus a fost dus la Templul din Ierusalim de Fecioara Maria și dreptul Iosif, pentru împlinirea Legii, care cerea ca orice întâi născut de parte bărbătească să fie închinat lui Dumnezeu la 40 de zile după naștere. Sărbătoarea simbolizează aducerea luminii lui Hristos într-o lume marcată de păcat, conform: https://www.pressalert.ro/
Potrivit Evangheliei după Luca, Sfânta Familie a fost întâmpinată la Templu de dreptul Simeon, căruia i se vestise că nu va muri până nu Îl va vedea pe Mesia, și de prorocița Ana, care Îl lăuda pe Dumnezeu și vorbea despre Prunc tuturor celor ce așteptau mântuirea Ierusalimului. Simeon a rostit atunci binecuvântarea și profeția adresată Mariei, vestind că Iisus va fi „spre căderea și spre ridicarea multora din Israel”.
În tradiția creștină, această zi mai este cunoscută în Apus drept „Purificarea Mariei”, deoarece coincide cu rânduiala curățirii mamei la 40 de zile după naștere. În Biserica Răsăriteană, sărbătoarea a fost introdusă oficial în anul 526, în timpul împăratului Justin I, și s-a generalizat în secolul al VI-lea, în vremea lui Justinian, răspândindu-se în aceeași perioadă și în Apus.
Obiceiul aducerii pruncilor la biserică la 40 de zile s-a păstrat până astăzi. Mamele vin cu nou-născuții pentru a-i închina la sfintele icoane din altar, iar preotul îi însemnează cu semnul crucii și rostește rugăciuni de binecuvântare pentru copil și pentru femeia lăuză, pregătind astfel pruncul pentru Sfântul Botez.
În iconografia sărbătorii, Iisus este reprezentat fie pe brațele Maicii Domnului, cu dreptul Iosif în spate aducând jertfa celor două turturele, fie în brațele bătrânului Simeon, alături de prorocița Ana — imagine care subliniază întâlnirea dintre Vechiul și Noul Legământ.