Corpul de control al prim-ministrului a identificat lacune legislative semnificative și abateri grave în protejarea patrimoniului cultural, conform unei sinteze guvernamentale. Raportul evidențiază deficiențele în respectarea reglementărilor privind exportul temporar al bunurilor culturale mobile clasificate, în special în cazul artefactelor dacice expuse la Muzeul Drents din Assen, Olanda, conform: https://www.tion.ro/
Deficiențe în securitatea bunurilor culturale
Investigația Corpului de control al prim-ministrului (CCPM) a vizat activitatea Ministerului Culturii și a Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), analizând modul în care a fost aplicat cadrul normativ privind protecția patrimoniului național. Documentul indică faptul că măsurile de securitate propuse de muzeul din Olanda nu au fost supuse unei analize de specialitate adecvate.
„Verificările CCPM au relevat faptul că măsurile și condițiile de pază antiefracție propuse de entitățile străine nu au făcut obiectul unor analize de specialitate. Această situație a fost generată de lipsa unor norme clare și a unor atribuții specifice în structurile organizatorice responsabile”, se menționează în raport.
Comparativ cu expozițiile din Madrid și Roma, unde paza a fost asigurată 24/7 de personal specializat, la Assen, securitatea s-a bazat pe un sistem de monitorizare electronică, cu personal de intervenție disponibil doar la nevoie.
Nereguli administrative și juridice
Corpul de control a descoperit că procesul de aprobare a expoziției nu a respectat integral normele legale.
- Consiliul de administrație al MNIR nu a fost consultat oficial asupra organizării expoziției.
- Avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor a fost obținut cu devansarea unor termene legale.
- Contractul de împrumut cu muzeul olandez a fost semnat înainte de emiterea avizului oficial.
- Certificatul de asigurare nu a fost avizat de Serviciul Juridic din cadrul Ministerului Culturii.
Mai mult, s-a constatat că reevaluarea unor artefacte expuse nu a fost efectuată conform normelor, unele dintre acestea nefiind reevaluate de peste 14 ani, deși legislația prevede un interval maxim de 10 ani.
Posibile consecințe juridice
Guvernul a transmis rezultatele verificărilor către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce ar putea duce la investigații suplimentare și sancțiuni. Aceste deficiențe grave subliniază necesitatea unei reforme legislative urgente și a unei mai bune coordonări între instituțiile implicate în protejarea patrimoniului cultural național.