Pe 14 ianuarie 2026, mii de români, alături de membri ai comunităților de etnici ucraineni, ruși, lipoveni și sârbi, sărbătoresc trecerea în Noul An pe stil vechi. Această celebrare se bazează pe Calendarul Iulian, cunoscut drept „stil vechi”, care continuă să fie urmat de unele comunități ortodoxe, chiar dacă majoritatea populației a adoptat Calendarul Gregorian.
În România, Calendarul Gregorian a fost adoptat oficial la 6 martie 1919. În acel moment, data de 1 aprilie a fost mutată la 14 aprilie, diferența dintre cele două calendare ajungând, în timp, la 13 zile. Din acest motiv, Anul Nou pe stil vechi este sărbătorit pe 14 ianuarie, la aproape trei săptămâni după Anul Nou oficial.
Pentru comunitățile de ucraineni, ruși, lipoveni și sârbi din România, această sărbătoare este un prilej de reuniune, mese îmbelșugate și păstrare a tradițiilor moștenite din generație în generație.
În satele din județele Suceava și Maramureș, ucrainenii păstrează obiceiul uratului. Feciorii și fetele merg din casă în casă, rostind urări de belșug și sănătate, fiind răsplătiți cu bucate tradiționale și invitați să guste din preparatele pregătite pentru sărbătoare.
Rușii și lipovenii pregătesc mâncăruri specifice, precum clătite umplute cu brânză sau carne, vărțări, piroște, „urechiușe” din aluat umplute cu carne și fierte în apă cu sare. De pe mesele festive nu lipsesc nici cozonacii, cârnații sau sarmalele, toate pregătite după rețete vechi.
Sârbii din România, în special cei din Banat, respectă de asemenea tradițiile ortodoxe vechi și sărbătoresc Anul Nou în aceeași perioadă, cu mese festive, muzică și întâlniri de familie.
Rușii lipoveni s-au stabilit în Moldova și Dobrogea în secolul al XVII-lea, în timpul reformelor inițiate de Țarul Petru cel Mare. Ca adepți ai ritului vechi, ei au păstrat Calendarul Iulian și continuă să celebreze Anul Nou pe stil vechi, alături de celelalte sărbători religioase tradiționale.
Anul Nou pe stil vechi a devenit, în ultimii ani, și o atracție pentru turiști. Cei care doresc să descopere aceste tradiții pot găsi pensiuni și unități de cazare în zonele locuite de aceste comunități, precum Maramureș, Suceava, Banat, Moldova sau Dobrogea. Atmosfera autentică, mesele tradiționale și ospitalitatea localnicilor oferă o experiență culturală deosebită.
Această sărbătoare nu doar că păstrează identitatea culturală a etnicilor din România, ci reprezintă și o oportunitate pentru toți cei interesați să participe la obiceiuri autentice, pline de farmec și semnificație.