Speranța de viață din România a atins 75,1 ani în 2022, situându-se pe locul trei din coada clasamentului Uniunii Europene, conform unei analize realizate de Alpha Bank pe baza datelor Eurostat. Deși acest indicator a crescut cu doi ani față de 2007, speranța de viață sănătoasă a scăzut cu 2,4 ani, ajungând la doar 59 de ani – cel mai mic nivel din regiune, conform: https://renasterea.ro
Diferența dintre speranța de viață totală și cea sănătoasă a crescut la 16 ani, ceea ce exercită o presiune suplimentară asupra sistemului medical. În 2007, acest decalaj era de 11,7 ani. Bulgaria, cu o speranță de viață sănătoasă de 66,7 ani în 2022, conduce clasamentul regional.
România, în rând cu regiunea, dar sub media UE
Deși toate statele membre UE au înregistrat creșteri ale speranței de viață între 2007 și 2022, România continuă să fie cu 4,2-9 ani sub nivelul maxim de 83,2 ani, atins de Spania. În comparație cu alte țări din regiune, România are o speranță de viață mai mare decât Bulgaria, dar mai mică decât Cehia, Polonia și Ungaria.
Cheltuielile în sănătate: creșteri, dar încă insuficiente
Cheltuielile României în sectorul sănătății au crescut de la 4,5% din PIB în 2011 la 5,8% în 2022, însă rămân cele mai mici din regiune și mult sub media UE. În 2022, cea mai mare parte a fondurilor a fost alocată îngrijirii curative și reabilitării (56%) și achiziției de bunuri medicale (26%). Cheltuielile preventive, deși în creștere, reprezintă doar 3% din total, față de media UE de 5%.
Medicii și asistenții medicali: provocări și progrese
România a reușit să crească numărul medicilor practicanți, ajungând la 365 la 100.000 de locuitori în 2022, depășind Polonia și Ungaria. Totuși, sistemul medical suferă din cauza numărului insuficient de asistenți medicali, cu doar 350 la 100.000 de locuitori, mult sub nivelul din alte țări din regiune.
În plus, ponderea medicilor străini rămâne scăzută în România (1,3%), comparativ cu alte țări din regiune precum Ungaria (7,9%) sau Cehia (6,4%).
Perspective
Deși speranța de viață în România este în creștere, diferența mare dintre anii trăiți și anii trăiți sănătos indică o nevoie urgentă de reforme și investiții în sănătate. Accentul pe prevenție, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru personalul medical și creșterea cheltuielilor în sănătate sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții populației.