Regia artistică: GYÖRGY KORCSMÁROS
Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR
Concert maestru: CORINA MURGU
Maestru de cor: LAURA MARE
Coregrafia: CARMEN COJOCARU
Maeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU
Tevye CRISTIAN RUDIC
Golde GABRIELLA VARVARI
Tzeitel GABRIELA TOADER
Hodel LIGIA POPESCU
Hava CRINA VEZENTAN
Shprintze MILIȚA PANTIN (debut)
Bielke LOREDANA BORLOVAN
Yente SUZANA VRÂNCEANU (invitată)
Motel EMANUELE NORI
Perchik ALEXANDRU TICULA (debut)
Lazăr Wolf DAN PATACĂ (invitat)
Mordcha LEONARD IVAN
Rabbi ADRIAN BOBA
Mendel COSMIN BORLOVAN
Avram MIRCEA DAN PETCU
Nahum CRISTIAN VRÂNCEANU
Bunica Tzeitel DIANA ZAHARIA
Fruma Sara ALINA PÎNDICI
Polițistul BOGDAN ILISIE (debut)
Sasha IULIAN IOAN IOSIP
Fyedka CIPRIAN ROMAN
Yussel MIHAI PRELIPCIAN
Shandel LAURA MĂRGINEAN
Mama lui Motel OLGA SFETCU
Scripcarul OVIDIU RUSU
Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara.
Produsă pe scena din New York de Harold Prince.
Producție originală New York – producător și coregraf JEROME ROBBINS
Prezentat cu aranjamentul muzical asigurat de Music Theatre International (Europe) Limited. www.mtishows.eu
Înregistrarea video și/sau audio este strict interzisă.
Regia tehnică: LUCIAN BORU, HELLEN GANSER
Pregătirea muzicală (în ordine alfabetică): ANGELA BALICI, IRINA BELEA, LEONARD BONEA, RAREȘ PĂLTINEANU
Sufleor: EUGENIA GYURIS
Spectacol interpretat în limba română.
Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:30.
Vârsta recomandată: 6+
O lecție de viață!
Scripcarul pe acoperiș prezintă povestea unei comunități de evrei din care face parte și Tevye, lăptarul, personajul principal, un om simplu care locuiește în satul Anatevka din Rusia împreună cu soția sa Golde și cele cinci fiice.
În timp ce Tevye se confruntă cu problemele vieții cotidiene și cu dificultăți financiare în ciuda faptului că trudește din greu, Golde este preocupată ca pețitoarea satului, Yente, să găsească o „partidă bună” pentru una dintre cele trei fiice mai mari. („bogat pentru a fi pe placul mamei și citit pentru a fi pe placul tatălui”).
Viața lor de familie își urmează cursul firesc în spiritul respectului pentru tradiția culturală și religioasă a comunității de evrei din care fac parte și care trăiesc alături de ruși în satul lor. Dar tradiția din sânul micuței comunități este amenințată de vâltoarea schimbărilor de mentalitate.
Fetele lui Tevye se îndrăgostesc și doresc să-și aleagă soțul, să se mărite din dragoste, ceea ce contravine tradiției evreiești. Fiica cea mare Tzeitel refuză să se căsătorească cu un om bogat dar cam bătrân, fiind îndrăgostită de un tânăr sărac, Hodel își urmează iubitul ales (un idealist revoluționar) în îndepărtata Siberie iar Hava nu vrea să-și ia un soț evreu, pentru că nu îi place nici unul, îndrăgostindu-se de Fyedka care este de altă religie.
Această îndepărtare de tradiție va coincide cu un eveniment social cu impact major asupra membrilor comunității evreiești din sat – Pogromul – care a fost o realitate a Rusiei țariste, prin care evreii erau nevoiţi să-și părăsească locurile natale și să pornească într-o pribegie al cărei sfârșit era greu de prevăzut. O clipă în care istoria din nou răbufnește asupra „poporului ales” forțându-l spre un nou exod „… Da, știu, suntem poporul ales! Dar mi-aș dori Doamne?…”, spune Tevye într-unul din multele momente în care stă de vorbă cu Dumnezeu, „că din când în când să-i mai alegi și pe alții”.
De fapt, divinitatea este o prezență constantă în viața de zi cu zi a evreilor din Anatevka, prezență pe care o descoperim pe parcursul desfășurării acțiunii în dialoguri deosebit de savuroase în care cu subtilitate se împletește amărăciunea, înţelepciunea și umorul evreiesc. Umor pe care îl folosesc ca o supapă de salvare în fața momentelor de cumpănă.
Menit să distrugă cultura evreiască, Pogromul a avut un efect diametral opus generând o reîntoarcere la realele valori tradiționale.
Duminică, 9 februarie 2025, ora 18
